MicrobiomŞtim de multă vreme că intestinele sunt responsabile pentru digestia mâncării şi eliminarea resturilor rezultate. Recent am realizat că în fapt intestinele au o mai mare importanţă, funcţionând ca un mini-creier, afectându-ne starea de spirit şi  apetitul. Cercetări recente sugerează că poate juca un rol în pofta pe care o simţim pentru anumite tipuri de alimente.

Visăm mult şi ne amintim puţin. Mulţi dintre noi avem perioade lungi în care nu ne amintim să fi visat ceva, deşi cu certitudine am visat; doar că nu ne mai amintim. Cum funcţionează amintirea viselor? Ce putem face pentru a ne reaminti ce am visat? Iată două întrebări la care vom răspunde pe scurt  în continuare.

Cu cât descoperi mai repede o aluniţă canceroasă, cu atât tratamentul este mai uşor şi rezultatele mai bune. Dar nu e uşor de distins între aluniţele inofensive şi cele problematice. Doi din trei australieni în viaţă vor fi diagnosticaţi cu cancer de piele până la vârsta de 70 de ani. Sunt mai multe tipuri de piele, dar cel mai periculos este melanomul. În anul 2010 acesta a fost al patrulea cel mai răspândit în Australia, cu 11.405 noi cazuri.

De-a lungul anilor mitul cum că am utiliza numai aproximativ 10% din creier a fost larg răspândit iar sursa acestui mit a fost de multe ori atribuită, în mod greşit, lui Albert Einstein. Se pare totuşi că fiecare parte a creierului este utilizată, în ciuda filmelor de la Hollywood şi a unora care v-ar putea face să credeţi acest lucru.

Folosirea îndelungată a antibioticelor a cauzat selecţia bacteriilor patogene rezistente la antibiotice şi, îngrijorător, unele tipuri de bacterii sunt rezistente la mai multe clase se antibiotice. Unele politici publice descurajează folosirea antibioticelor, dar reducerea folosirii antibioticelor nu este cheia pentru eliminarea bacteriilor rezistente. Soluţia ar fi să punem societatea înaintea individului: rezistenţa la antibiotice poate fi evitată dacă unii pacienţi rămân netrataţi.

Un răspuns extrem de scurt la această întrebare inteligentă este: desigur! În cele din urmă totul din Univers este compus din mici lucruri cuantice şi totul se supune legilor mecanicii cuantice. Dar nu acesta este scopul întrebării din titlul şi acest răspuns nu vă oferă nimic util. Aţi putea la fel de uşor să spuneţi că computerele beneficiază de avantajele aceloraşi principii din spatele fulgerului (energia electrică), dar acest lucru nu vă spune nimic despre computere sau fulger.

Ai văzut vreodată unghiile de la picioare ale bunicului tău şi te-ai gândit că ar putea fi un trol? Acele unghii galbene, diforme şi casante tind să-i facă pe cei mici să facă un pas în spate, iar, drept răspuns, bunicul poartă sandale cu șosete lungi până la genunchi. Cunoscută drept onicomicoză, această urâtă imperfecţiune afectează aproximativ 10% din populaţia totală.

Se pare că mai toată lumea cunoaşte pe cineva cu o boală a glandei tiroide. Simptomele acestora pot acoperi uneori o paletă largă. La fel ca Serviciul pentru Venituri Interne şi modul său de impozitare, tiroida te poate nedumeri puţin cu privire la felul în care se manifestă şi la motivul pentru care poate provoacă atât de multe probleme. Într-un efort de a risipi ignoranţa, haide să aruncăm o privire mai atentă asupra acestei micuţe şi inexplicabile glande endocrine.

Antibacterian, bogat în substanţe nutritive, de obicei involuntar şi adesea un ajutor în eliminarea stresului, plânsul nu face bine doar ochilor. Lacrimile sunt un produs al sistemului lacrimal, care: „are funcţii secretorii şi excretorii, care produc lacrimi şi le elimină. Glanda lacrimală principală, localizată între o mică adâncitură a osului frontal şi globul ocular, este responsabilă pentru producerea lacrimilor cauzate de iritare sau emoţie. Există multe glande accesorii mai mici care contribuie şi ele la producerea lacrimilor... [care, odată produse,] se scurg... într-un duct legat de sacul lacrimal [şi apoi]... ajung în canalul nazolacrimal, care îşi varsă conţinutul în nas.”

O căutare rapidă pe Internet va da iveală nenumărate aşa-zise căi de a îndepărta grăsimea nedorită din zona mediană a corpului. De la pastile de slăbit promovate în exces, care promit să reducă nivelul de cortizol, până la antrenamente fizice ultimul răcnet. Adevărul e că nu există nicio pastilă de slăbit şi niciun antrenament despre care să se fi dovedit ştiinţific că vizează strict grăsimea de pe abdomen şi nu pe aceea care oferă un înveliş frumos pentru oase în alte părţi ale corpului.

UnghiiVarianta scurtă este aceea că nu există vreun răspuns cunoscut şi 100% definitiv cu privire la motivul pentru care unghiile cresc în ritmuri diferite. Cu toate acestea, există o teorie foarte plauzibilă (care explică şi de ce unghiile de la mâini şi picioare cresc în ritmuri foarte diferite), susţinută de o mulţime de dovezi auxiliare. Pentru a pricepe în întregime ce se petrece, este important să înţelegem cum cresc mai exact unghiile.

Scalp fara matreataAh, mătreaţa! Chestia albă asemănătoare unor fulgi pe care o vedem pe umerii oamenilor fără adăpost de pretutindeni. Am văzut cu toţii în faţa noastră la supermarket un tip care arată ca şi cum tocmai ar fi ieşit dintr-o furtună de zăpadă. V-aţi întrebat vreodată ce cauzează această hibă stânjenitoare în igiena noastră?

Testosteronul este un hormon steroid din grupa androgenilor. Androgenii influenţează multe caracteristici ale corpului, precum dezvoltarea organelor sexuale masculine, îngroşarea vocii în timpul pubertăţii, forţa muşchilor şi a oaselor şi creşterea părului. În mod interesant, aceiaşi androgeni (cum ar fi testosteronul) pot favoriza creşterea părului într-o zonă a corpului şi s-o inhibe în altele. Aceste diferenţe ne afectează înfăţişarea în mai multe feluri şi se crede că ele depind de factorul genetic. Înainte să vorbim despre motivul pentru care se întâmplă asta, este important să înţelegem cum e produs testosteronul şi cum creşte părul.

Gândeşte-te la vremea când erai copil şi vizitai casa bunicilor. Îţi aminteşti de un miros anume pe care îl simţeai când intrai pe uşă? Mulţi oameni îşi amintesc şi se pare că nu este doar o închipuire. Gerontologul şi autorul cărţii „Un nou rid: ce am învăţat de la bătrânii care nu şi-au arătat niciodată vârsta”, doctorul Eric Shapira, spune că este greu să identifici cauza sau motivul principal al mirosului; e vorba de procesul care are loc în organism pe măsură ce îmbătrânim.

Lupusul, cuvântul latinesc pentru „lup”, este o boală autoimună cronică (pe termen lung). Asta înseamnă că sistemul imunitar al corpului atacă din greşeală ţesuturi sănătoase în loc de bacterii dăunătoare, virusuri sau alte organisme periculoase. În secolul al XIV-lea, lupusul şi cancerul erau amândouă nume obişnuite pentru bolile ulceroase. Cancerul putea afecta orice ţesut, în timp ce lupusul privea exclusiv afecţiuni ale pielii.

Dacă ai luat vreodată multivitamine zilnic e posibil să fi observat şi tu că urina ta a căpătat o nuanţă aprinsă de galben. Ia-ţi vitaminele şi mănâncă nişte sparanghel şi ai putea ajunge să crezi că eşti pe moarte data viitoare când urinezi! Urina va deveni de un galben aprins, uneori chiar galben-neon, ca reacţie la excesul de riboflavină.

Ai putea crede că e vorba despre obişnuitul gust mentolat al pastei de dinţi care se combină cu alte arome, însă, în cazul sucului de portocale şi al multor altor lucruri, nu asta se petrece de fapt. Se crede că vinovaţii sunt, în acest caz, doi compuşi adăugaţi aproape întotdeauna pastei de dinţi - lauril sulfatul de sodiu şi lauril eter sulfatul de sodiu, care sunt nişte surfactanţi anionici, ceea ce înseamnă că reduc tensiunea de suprafaţă a apei.

În ultimii 200.000 ani odată cu evoluţia lui Homo sapiens s-a întâmplat ceva extraordinar. Cumva s-a produs trecerea de la maimuţele inteligente ce utilizau unelte din piatră la fiinţele superioare care foloseau un limbaj complex şi care au dezvoltat agricultura şi tehnologia. Cum s-a produs această explozie de inteligenţă pe care antropologii o denumesc „revoluţia umană"?

Henry MolaisonCreierul lui Henry Molaison a fost păstrat pentru totdeauna precum o hartă Google. Henry Molaison dispune (sau mai degrabă dispunea) de cel mai faimos creier amnezic din psihologie. Rezultatele testelor din ultimii cinci ani, în care Molaison a fost subiect, au produs mii de lucrări academice ce analizează toate aspectele memoriei şi gândirii.

Piele umanaDiferă celulita de grăsimea obişnuită? Într-un fel, da, însă această comparaţie seamănă puţin cu aceea dintre sucul de portocale şi textura cojii de portocală. Deşi celulita, cunoscută şi ca lipodistrofie ginoidă, este adesea considerată drept grăsime, acest lucru nu e corect.


 



Donează prin PayPal ()


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro