Există trei piloni ai unei vieți sănătoase: nutriția, activitatea fizică și somnul.
Toți cei care au probleme cu somnul, iar către bătrânețe somnul devine o problemă pentru mulți, cunosc foarte bine consecințele imediate: incapacitatea de a te concentra ca în condiții normale, oboseală, sentimentul de energie scăzută pe timpul zilei, o stare de spirit proastă, incapacitatea de a-ți controla apetitul (apare un dezechilibru între doi hormoni, leptina și grelina, care duce la creșterea senzației de foame, ceea ce, în final, duce la kilograme în plus), slăbirea sistemului imunitar, reducerea timpului de reacție (dacă, de exemplu, ești la volan), precum și riscul de a dezvolta diverse boli (diabet, depresie, boli cardiovasculare, Alzheimer și altele).
Despre somn și consecințele lipsei de somn am scris mai multe articole pe site de-a lungul timpului. În acest articol voi vorbi în special despre ce se poate face pentru a crește probabilitatea de a avea un somn de calitate.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Pare o întrebare simplă, pentru că suntem obișnuiți cu bolile. Ele există și nimeni nu are realmente speranța că toate bolile vor fi vreodată complet eliminate. Dar întrebarea rămâne: de ce nu a evoluat omul să fie imun la orice tip de boală?
Noua știință a medicinei evoluționiste își pune această întrebare, pentru că eventuale răspunsuri solide ne pot ajuta să înțelegem mai bine propriile organisme și să identificăm / aplicăm metode mai bune pentru a ne păstra sănătoși. Medicina evoluționistă a identificat șase motive pentru care suntem vulnerabili la boli. Iată care sunt acestea.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Unora li se pare anormală următoarea situație: sunt miopi, poartă ochelari sau lentile de contact, iar atunci când privesc la obiecte aflate la mică distanță (10-20 cm), cum ar fi eticheta unui produs în supermarket, observă că văd mai bine fără ochelari decât cu aceștia.
Dacă ai peste 45 de ani și ai miopie, fă următorul test:
- cu ochelarii la ochi, ia un pix sau o cariocă și apropie încet obiectul de ochi. Focalizează-te pe scrisul de pe acesta. La un moment o să observi că scrisul devine încețoșat; nu mai distingi semnele în mod clar.
- scoate ochelarii și repetă mișcarea.
În ce caz vezi mai bine la mică distanță? Cel mai probabil în cazul în care nu porți ochelarii. Iată de ce...
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Pe măsură ce îmbătrânim, se înmulțesc și provocările la care ne supune propriul trup 😀 Una dintre ele este durea de spate. Deși tendința multora este să meargă imediat la doctor și, uneori, să treacă pe medicație sau, în cazuri extreme, să suporte intervenții medicale complicate, precum o operație, prevenția este de preferat, desigur. Iar prevenția de multe ori presupune doar menținerea unei musculaturi funcționale, care să ne sprijine în executarea normale ale corpului fără durere.
În ce privește durerea de spate, am publicat un articol în care recomandam un exercițiu pentru cei care au dureri de spate în zona lombară. Dar, dincolo de acest exercițiu, ce trebuie reținut este că de multe ori durerile de spate au drept cauză o musculatură slabă a spatelui. Practicarea unor exerciții de întărire a musculaturii spatelui este de multe ori tot ce merită luată în calcul.
În ce privește gâtul, probabil nu toată lumea este conștientă că multe dureri de cap au drept cauză musculatura gâtului. Sigur, în sine, durerea în zona gâtului implică un disconfort sporit. Dar în multe situații durerea din zona gâtului se mută în zona capului, nemaifiind clar care este cauza și care este exact zona care doare.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Psihopatia este o afecțiune neurologică ce nu are drept cauză, cum încă se consideră, o traumă anterioară. Într-un articol recent publicat în PsychologyToday, psihologa Abigail Marsh, cercetător în domeniul psihopatiei, indică patru mituri cu privire la psihopatie care încă persistă, deși cercetările din ultimii ani le infirmă.
Iată, pe scurt, principalele idei din articol:
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Lisa Feldman Barrett este profesor de psihologie la o facultate americană și unul dintre cei mai citați cercetători în acest domeniu. A publicat în urmă cu câțiva ani o importantă carte cu privire la emoții („Cum iau naștere emoțiile”), tradusă și în limba română.
Despre teoria emoțiilor formulată de autoare, puteți citi articolul nostru „Cum se formează emoțiile umane și cum pot fi acestea controlate”.
Lisa Feldman Barrett a publicat recent un articol cu privire la modul în care (nu) funcționează creierul uman, care poate fi lectura integral aici.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Maia Szalavitz scrie pentru New York Times, în special despre adicție și politici publice. Ea însăși consumatoare de droguri pe când era adolescentă, acesta a publicat recent un articol în care vorbește ce cred astăzi neurologii și filozofii despre adicție: care sunt cauzele, ce-i caracterizează pe cei care sunt dependenți și în ce fel consumul de droguri afectează capacitatea de a alege.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Când corpul tău luptă împotriva unei infecții, faci febră. Dacă ai artrită, te vor durea articulațiile. Dacă o albină te înțeapă în mână, locul înțepăturii se va umfla și va deveni tare. Toate acestea sunt manifestări ale inflamației.
Deși inflamația este de obicei asociată cu durerea care însoțește o rană sau cu numeroasele boli pe care le poate provoca, este o parte importantă a răspunsului imunitar normal. Problemele apar atunci când această funcție, în mod obișnuit utilă, are manifestări dincolo de cele normale.
- Detalii
- de: Prakash Nagarkatti și Mitzi Nagarkatti
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Ideea că deciziile noastre ar putea fi luate înainte ca noi să fim conștienți de ele reprezintă o temă centrală în neuroștiințe și în dezbaterile privind liberul-arbitru.
Această ipoteză a fost propusă pentru prima dată în anii 1980 de cercetătorul Benjamin Libet, care a efectuat un experiment devenit celebru. Cu ajutorul electroencefalografiei (EEG), Libet a observat că un semnal cerebral specific, „potențialul de pregătire” (readiness potential), apare cu aproximativ 500-700 de milisecunde înainte ca o persoană să devină conștientă de decizia sa de a mișca un deget. Această descoperire a sugerat că deciziile sunt inițiate la nivel inconștient, iar conștientizarea lor apare ulterior.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Această idee este dezbătută în fel și chip, mecanica cuantică având și ea ceva de spus în această privință. În acest articol ne limităm stric la procesul fizic și psihologic pentru a analiza întrebarea, în final vorbind despre limitele simțurilor umane în raport cu lumea și semnificația acestora.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Imagine a virusului SARS-CoV-2 obținută cu ajutorul microscopului electronic
Suntem în era Omicron, o variantă a virusului SARS-CoV-2 mai infecțioasă, dar mai „blândă” decât tulpina Delta. Dar Omicron nu reprezintă neapărat sfârșitul pandemiei, iar virulența virusului nu se reduce odată cu timpul.
Sper, ca cei mai mulți dintre noi, ca noul coronavirus să nu devină mai letal prin versiuni ulterioare. Dar este bine să ne reamintim că ceea ce tot auzim de ceva vreme și pare că este confirmat de Omicron, și anume că virusul „vrea” să se răspândească și nu-l avantajează să omoare gazda, deci își pierde ușor ușor „colții” - este doar o poveste de adormit copii. Un virus nu „vrea” nimic, iar evoluția este „oarbă”. Dacă viitoare tulpini ale SARS-CoV-2 vor fi sau nu mai letale decât Omicron ține pur și simplu de șansă.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Fără apă rezistăm 2-3 zile. Fără hrană, câteva luni. Dar de ce nu rezistăm măcar câteva ore și fără aer? N-ar fi mai bine să respirăm doar din când în când?
Răspunsul simplu este: nu avem nevoie să stocăm oxigen din aer pentru perioade lungi. Nu avem nevoie să rezistăm minute ori ore fără aer, pentru că aerul este pretutindeni și disponibil non-stop. Sigur, pretutindeni, dar nu și în apă, nu? Ne-ar plăcea să putem înota fără să scoatem capul la suprafață pentru câteva minute bune, sunt sigur :)
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Ne luăm informațiile despre lumea exterioară, în esență, prin cele cinci simțuri (deși putem vorbi de mai multe...). Informațiile pe care creierul uman le utilizează pentru a lua diverse decizii sunt rezultatul organelor de simț, care preiau anumite informații, existente în diferite forme, și le transformă în semnale neuronale pe care creierul le poate înțelege. Dar ce este această „informație” cu care lucrează creierul, cum este ea captată și cum este această procesată de către creier? Să vedem cum stau lucrurile în cazul sistemului vizual.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Observăm cu ușurință pe timpul verii: atunci când atmosfera este încărcată de apă (umiditatea este ridicată), temperatura exterioară este mai greu de suportat (decât în situația în care umiditatea ar fi scăzută). Care ar fi limita de temperatură pe care corpul nostru ar putea-o suporta?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Sigur, dacă dormiți, e greu să știți ce faceți. Dar sunt semne clare că pe timpul nopții scrâșniți dinții: vă dor dinții, gingiile sau maxilarul dimineața, observați o uzare (tocire) a dinților în timp sau vă spune acest lucru partenerul de viață, care aude scrâșnitul.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
