Găsirea unui echilibru între efectele benefice ale antibioticelor (eliminarea infecțiilor bacteriene) și cele nocive (afectarea florei intestinale și a sistemului imunitar, plus generarea rezistenței la antibiotice) reprezintă una dintre cele mai problematice provocări pentru cercetători. Identificarea unei căi de a administra antibioticele țintit (afectând doar bacteriile care generează infecția), alimentația corectă și folosirea antibioticelor doar în cazurile în care chiar este nevoie de acestea ar putea reprezenta abordarea corectă.
• Corpul nostru „găzduiește” miliarde de bacterii. În fapt, corpul uman conține de 10 ori mai multe bacterii decât celule (circa 100 de trilioane).
• Flora intestinală are un rol esențial în menținerea sănătății, reglând sistemul imunitar (prin evitarea, de exemplu, a unor boli autoimune) și ajutând digestia. Antibioticele reprezintă unul dintre cele mai mari amenințări pentru microbiomul intestinal (totalitatea microorganismelor).
• La nivel global, între anul 2000 și 2015 prescrierea de antibiotice a crescut cu 65%. Dar antibioticele distrug bacteriile intestinale și duc la creșterea rezistenței la antibiotice.
• Cum administrarea de antibiotice nu este țintită pe acele bacterii care produc infecția, efectele asupra florei intestinale sunt vaste.
• Microbiomul intestinal se recuperează, după administrarea de antibiotice, după câteva luni. Dar partea interesantă este unele dintre bacteriile „bune” nu-și mai revin niciodată, ceea ce înseamnă că unul dintre efectele nedorite ale antibioticelor este reducerea diversității bacteriene din intestine. Efectul este și mai nociv dacă luăm antibiotice „de spectru larg”, care distrug mai multe tipuri de bacterii.
• Antibioticele, în fapt, au efectul nedorit de selectare a bacteriilor rezistente la antibiotice. La administrare, bacteriile care nu au un mecanism de protecție, mor, dar cele au obținut gene care le asigură protecția din mediu ori care le-au obținut spontan, vor supraviețui. Bacteriile rezistente la antibiotice (rezultat al evoluției, la urma urmelor) vor face față mai bine unei administrări ulterioare de antibiotice, dar pot și migra în organism, către alte organe.
• Una dintre marile provocări este identificarea unei căi de a livra țintit antibioticele în organism, eliminând doar bacteriile de care vrem să scăpăm, dar lăsând intactă flora intestinală.
• O dietă echilibrată pare a fi cel mai important instrument pe care-l avem la dispoziție pentru a menține o floră intestinală echilibrată și variată. Cu cât mai mare varietatea de alimente, cu atât mai mare varietatea de bacterii intestinale.
• Fibrele în special par să aibă un impact pozitiv asupra echilibrului microbiomului intestinal, pentru că microorganismele din intestine le digeră și produc mici catene de acizi grași, care asigură energia pentru celulele care formează pereții intestinelor. Fibrele asigură baza pentru dezvoltarea bacteriilor și ajută la restabilirea echilibrului dinainte de administrarea de antibiotice.
• Partea paradoxală a administrării de antibiotice este că de fiecare dată când le luăm, pe de-o parte eliminăm infecția prezentă, pe de altă parte reducem abilitatea corpului de a lupta împotriva acestor infecții, crescând și rezistența la antibiotice a microbiomului bacterian din organism.
• O alimentație echilibrată este importantă în special în prima parte a vieții, pentru că aceasta este perioada în care antibioticele au cele mai nocive și extinse efecte asupra florei intestinale. Pe de altă parte, antibiotice trebuie luate doar atunci când este neapărată nevoie de ele, pentru a maxima șansele ca, la nevoie, acestea să ne poată ajuta realmente.
→ Citiți și:
-- 10 mituri despre microbi
-- Cum funcționează antibioticele
Sursa: BBC
