Pare o întrebare simplă, pentru că suntem obișnuiți cu bolile. Ele există și nimeni nu are realmente speranța că toate bolile vor fi vreodată complet eliminate. Dar întrebarea rămâne: de ce nu a evoluat omul să fie imun la orice tip de boală?
Noua știință a medicinei evoluționiste își pune această întrebare, pentru că eventuale răspunsuri solide ne pot ajuta să înțelegem mai bine propriile organisme și să identificăm / aplicăm metode mai bune pentru a ne păstra sănătoși. Medicina evoluționistă a identificat șase motive pentru care suntem vulnerabili la boli. Iată care sunt acestea.
1. Atacarea unor mecanisme de protecție
• Uneori înțelegem greșit ce reprezintă diversele procese din corpul nostru. De exemplu, febra nu este un simptom al unei boli, ci un mecanism de protecție. Febra distruge bacteriile. Studii pe iepuri au arătat că utilizarea medicamentelor pentru reducerea febrei duce la creșterea probabilității ca aceștia să moară.
Reducerea medicamentoasă a febrei practic afectează efortul sistemului imunitar de a elimina agentul patogen, putând prelungi ori agrava boala.
• Tusea, strănutul, diareea - sunt metode de a elimina agenții patogeni.
• Durerea nu este o problemă medicală, ci un semnal al corpului prin care se transmite că există ceva ce produce acea durere, care trebuie eliminat.
• Oamenii și alte animale reduc în mod natural nivelul de fier din sânge când au infecții; avem tendința de a evita alimente precum ouăle și spanacul, pentru că acestea conțin fier, când avem o infecție. Dacă totuși le mâncăm, absorbim mai puțin fier decât în mod obișnuit. De ce? Pentru că bacteriile se dezvoltă cu ajutorul fierului, deci infecția se răspândește mai ușor într-un organism în care nivelul de fier este ridicat.
Studii pe africani (populația masai) au arătat că administrarea de suplimente cu fier populației cu deficiență de fier a dus la creșterea numărului de infecții.
• Așadar, în multe cazuri, ce vedem ca simptome pentru care trebuie să găsim imediat soluție (febra, tusea, strănutul, diaree, durerea, deficiența de fier) sunt, în fapt, mecanisme de protecție.
Această abordare schimbă perspectiva asupra modului în care trebuie tratate infecțiile...
→ Citește și: Febra este un mecanism complex de luptă împotriva infecțiilor
2. Inadaptarea la noua lume
• Unele dintre bolile moderne... țin de modul de viață modern. Societatea de astăzi este diferită de cea în care organismul uman a evoluat la forma de acum.
• Boli precum cele de inimă, diabetul de tip 2, ateroscleroza sau guta nu reprezintă deficiențe de „construcție” ale organismului, ci efectul viețuirii într-un mediu complet diferit, unul în care societatea este saturată de alimente cu multe calorii, mult zahăr și multă sare.
→ Citește și: Cum să nu mori din cauza bolilor cardiovasculare
3. Multiple compromisuri necesare
• Dacă am avea încheieturi mai groase, ar fi mai rezistente, dar am fi avea mai puțină dexteritate.
• Dacă am avea oase mai lungi, am fi mai rapizi, dar și mai fragili.
• Mersul în două picioare, de exemplu, are multe avantaje, dar vine cu dezavantajul presiunii pe coloana vertebrală și durerii de spate de care suferă milioane.
• O presiune arterială mai scăzută ar avea unele beneficii, dar am avea mai puțină energie.
4. Esența evoluției este reproducerea, nu supraviețuirea sau sănătatea
• Dacă o trăsătură are efecte benefice sub aspectul reproducerii, va trece la generațiile viitoare, indiferent de afectul asupra supraviețuirii.
• De exemplu, testosteronul ajută în reproducere, dar este un puternic imunosupresiv și se crede că este unul dintre motivele pentru care bărbații mor, în medie, mai tineri decât femeile. Un studiu a arătat, de exemplu, că bărbații cu nivelul cel mai ridicat de testosteron au avut cel mai scăzut răspuns la vaccinarea împotriva gripei.
• Pe de altă parte, estrogenul este important pentru fertilitate, dar contribuie ca factor de risc în ce privește cancerul la femei.
• Nouă ne pasă de sănătate, evoluției nu.
5. Coevoluția cu virușii, bacteriile și alți paraziți
• Există un război continuu între noi (și alte animale, desigur), pe de-o parte, și viruși și bacterii, pe de alta. Acestea evoluează pentru a ne infecta și prospera, noi creăm mecanisme de protecție împotriva acestora (naturale, dar și artificiale, precum antibioticele sau antiviralele), ceea ce duce la apariția unor mecanisme și mai complexe de infectare și tot așa.
• În această „cursă a înarmării evolutivă”, agenții patogeni sunt cu un pas înaintea noastră deseori, pentru că ei se reproduc mult mai rapid.
• Problema principală este aceea că paraziții care ne infectează nu sunt „ținte fixe”, iar orice evoluție a răspunsului nostru va genera o adaptare a căilor acestora de atac.
6. Limite ale selecției naturale
• Selecția naturală nu este omnipotentă, ci are limite.
• Evoluția este un meșteșugar, care „creează” pas cu pas, bazându-se pe ce are deja „meșterit”, nu un inginer, care proiectează de la zero sistemele.
• Dată fiind istoria evoluției ochiului, avem o pată oarbă în ambii ochi.
• Avem un aranjament periculos al traheei și esofagului, care duce uneori la pericolul de moarte prin blocarea căilor respiratorii.
→ Citește și: De ce populația României va fi din ce în ce mai bolnavă
Sursa: AreoMagazine
