Sinteză - Ghidul alimentar SUA 2025-2030
La fiecare cinci ani, guvernul SUA publică un set actualizat de recomandări privind alimentația sănătoasă. Acest document, numit „Dietary Guidelines for Americans”, a servit drept piatră de temelie a politicii de nutriție timp de aproape jumătate de secol.
Pe 7 ianuarie 2026, Departamentul pentru Sănătate și Servicii Umane și Departamentul Agriculturii au publicat ediția 2025-2030 a ghidului alimentar. Versiunea actualizată recomandă ca oamenii să consume mai multe proteine și grăsimi și mai puține alimente ultra-procesate.
Acest ghid reprezintă fundamentul programelor nutriționale guvernamentale – de exemplu, ele sunt folosite pentru a determina ce alimente sunt acoperite de programul SNAP (Supplemental Nutrition Assistance Program), precum și modul în care sunt preparate mesele din școli. Centrele de îngrijire pentru vârstnici și centrele de îngrijire a copiilor le folosesc atunci când oferă mese, la fel și nutriționiștii clinici care lucrează cu pacienți pentru a-i ajuta să atingă o dietă sănătoasă. Și pentru că ghidurile sunt atât de riguroase științific, multe țări din lume își bazează propriile recomandări nutriționale pe ele.
Sunt specialist în nutriție, cu accent pe dezvoltarea de intervenții pentru prevenirea obezității. Între 2022 și 2024 am făcut parte din comitetul științific consultativ însărcinat să evalueze cele mai bune dovezi disponibile pe o gamă largă de subiecte legate de nutriție, pentru a informa oficialii federali în actualizarea ghidului. Dar majoritatea recomandărilor comitetului au fost ignorate în elaborarea celui mai recent ghid alimentar.
La suprafață, aceste ghiduri seamănă mult cu versiunea anterioară, publicată în 2020, dar au și câteva diferențe importante. În opinia mea, procesul urmat a fost diferit de cel obișnuit.
Cum sunt elaborate „Dietary Guidelines for Americans”?
Pentru fiecare actualizare, HHS și USDA înființează un comitet consultativ științific, precum cel din care am făcut parte. Membrii, cu expertiză în diverse aspecte ale nutriției, sunt atent selectați și verificați. Ei petrec apoi doi ani analizând cele mai recente studii științifice pentru a evalua dovezile privind întrebări specifice legate de nutriție – precum relația dintre grăsimile saturate din alimente și bolile cardiovasculare, și ce strategii sunt cele mai eficiente pentru gestionarea greutății.
Pentru fiecare întrebare, comitetul pregătește mai întâi un protocol pentru a răspunde la ea, identifică cele mai riguroase studii și își sintetizează concluziile, discutând pe larg dovezile. Apoi produce recomandări specifice pentru HHS și USDA. La fiecare pas, publicul și comunitatea științifică sunt invitate să ofere comentarii, pe care comitetul le ia în considerare.
Toate aceste informații științifice sunt reunite într-un raport masiv, pe care agențiile federale îl folosesc apoi pentru a crea ghidurile actualizate, traducând recomandările experților pentru public și pentru profesioniștii din domeniul sănătății.
Un pas în afara normelor
Comitetul consultativ din care am făcut parte a funcționat ca de obicei, raportul nostru a fost publicat în decembrie 2024.
Dar ghidul alimentar publicate pe 7 ianuarie nu s-au bazat în principal pe acest raport. În schimb, s-a bazat pe un alt raport științific, publicat tot pe 7 ianuarie. Acesta a preluat unele materiale din raportul nostru, dar a trecut printr-un proces complet diferit.
A fost realizat de un grup de persoane care nu au fost evaluate și validate în modul obișnuit și, deși au repetat unele dintre întrebările pe care le-am analizat și noi, au explorat și alte subiecte alese fără aportul comunității largi de cercetători în nutriție sau al publicului. Nu s-a bazat pe un protocol disponibil public, nu a avut contribuții din partea comunității științifice și nu este clar cum și în ce măsură a fost verificat de experți.
Ghidul alimentar actualizat au fost, astfel, dezvoltate printr-un proces diferit față de metodologia consacrată folosită timp de mulți ani pentru evaluarea științei nutriției.
Ce este nou în ghidul 2025-2030
Multe dintre recomandările din ghidul din 2020 și cele publicate pe 7 ianuarie sunt, în linii mari, aceleași:
americanii ar trebui să consume trei porții de legume, două porții de fructe și trei porții de produse lactate pe zi, să înlocuiască cerealele rafinate cu cereale integrale și să limiteze consumul de zahăr și sodiu.
Diferențele principale țin de recomandările privind proteinele și produsele lactate.
Ghidul din 2020 recomanda concentrarea pe proteine precum carnea de pasăre și alte cărnuri slabe, fructele de mare, ouăle, leguminoasele, nucile și semințele.
Versiunea actualizată pune accentul pe consumul de proteine la fiecare masă, din surse diferite – nu neapărat slabe.
Cel mai recent ghid recomandă, de asemenea, o cantitate mai mare de proteine – în mod concret - 1,2 până la 1,6 grame de proteine per kilogram corp pe zi, față de 0,8 grame per kilogram recomandate de Dietary Reference Intakes, ghidul oficial pentru recomandări nutriționale în SUA. Recomandarea unui aport mai mare de proteine depășește, însă, misiunea acestui ghid.
De asemenea, ghidurile actualizate recomandă acum produse lactate cu grăsime integrală, în locul celor cu conținut redus de grăsime, cum recomandau anterior. Dar, în opinia mea, această recomandare nu este practică, pentru că recomandarea nu ridică și nivelul recomandat pentru grăsimile saturate, care rămâne tot la 10%. Pentru a înțelege cum ar funcționa concret, am convertit aproximativ aceste recomandări într-un meniu tipic bazat pe greutatea și necesarul meu caloric. Schimbările ar crește aportul meu de grăsimi saturate mult peste acest prag de 10%, deci mesajele sunt inconsistente.
Menționarea alimentelor ultra-procesate
O altă diferență este că noile recomandări numesc în mod explicit evitarea alimentelor ultra-procesate. Ghidurile anterioare nu numeau explicit aceste alimente, ci recomandau consumul de alimente dense în nutrienți, adică alimente bogate în nutrienți, dar relativ sărace în calorii – în esență, alimente mai puțin procesate sau integrale.
Oamenii de știință din domeniul alimentației încă nu au o definiție solidă a alimentelor ultra-procesate. Comitetul nostru a discutat mult acest lucru, iar Food and Drug Administration lucrează în prezent la o definiție clară a termenului, care să poată ghida cercetarea și politica.
De asemenea, cercetările solide privind alimentele ultra-procesate au fost limitate. Majoritatea studiilor disponibile pentru evaluarea noastră au analizat un instantaneu al obiceiurilor alimentare ale oamenilor, fără să urmărească efectele pe termen lung sau să compare grupuri în studii randomizate controlate, metoda de referință în cercetare.
Totuși, acest lucru se schimbă. Comitetul și-a făcut evaluarea acum doi ani, dar dovezile care leagă alimentele ultra-procesate de bolile cronice devin tot mai solide.
Pot americanii avea încredere în știința din spatele ghidurilor 2025-2030?
În opinia mea, unele dintre schimbările din ghidurile 2025-2030, precum limitarea alimentelor ultra-procesate, sunt benefice. Problema este că nu se poate determina dacă rigoarea științifică necesară a fost aplicată în dezvoltarea lor.
O mare parte din cercetarea privind consumul de grăsimi saturate este încă neclară și controversată. De aceea, este important să existe un proces sistematic și transparent de evaluare a cercetării, cu aportul experților din multiple domenii, care să analizeze întregul corpus de studii publicate pe un anumit subiect.
Dacă acest lucru nu se face corect, se pot selecta dovezile preferate. Iar astfel părtinirea își poate face loc foarte ușor.
Traducere după New US dietary guidelines de Cristina Palacios, profesor și președinte al Dietetics and Nutrition, Florida International University.
