Pe 22 martie am scris un articol în care am propus 4 măsuri simple pentru a limita transmiterea noului coronavirus.
1. Auto-izolarea grupei de vârstă de risc maxim (a fost pusă în practică, urmată de o relaxare a condițiilor).
2. Verificarea temperaturii tuturor celor care intră în magazine, farmacii, spitale (nu a fost pusă în practică, și merită aplicată imediat).
3. Păstrarea sub un control strict a celor aflați în auto-izolare (se fac eforturi, dar numărul celor aflați în carantină este enorm: 11.576 de persoane. Alte 123.577 de persoane sunt în izolare la domiciliu.)
4. Testarea agresivă (nu s-a pus în practică, cel mai probabil din cauza lipsei unui număr suficient de teste).

La data scrierii articolului erau puțin peste 400 de persoane infectate.

 

Noul coronavirus, denumit de cercetători SARS-CoV-2, este parcă desprins dintr-un scenariu de film apocaliptic: extrem de contagios, majoritatea celor care-l contactează nu au simptome (50%, conform unui studiu din Islanda) sau au simptome ușoare (ceea ce-i permite răspândirea neidentificabilă), ocolește copiii și are o predilecție pentru bătrâni (de unde și teoriile conspirației că a fost creat în laborator să-i elimine pe cei care se bucură azi de pensii).

ClinicalTrials.gov este o bază de date a studiilor clinice derulate în toată lumea. Verificând lista studiilor existente pe subiectul noului coronavirus (SARS-CoV-19), am descoperit în lista celor 220 de studii și unul sponsorizat de profesorul universitar Adrian Covic, de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași. Lectorul Alexandru Burlacu, de la aceeași universitate, pare că ar fi responsabil cu derularea efectivă a studiului (este denumit: „principalul investigator”).


Pe axa verticală sunt reprezentate numărul de îmbolnăviri, pe axa orizontală numărul de zile.

În graficul de mai sus puteți vedea o privire comparativă a evoluției epidemiei COVID-19 în România și în cele trei țări europene cele mai afectate: Italia, Spania și Germania.

Am început graficul în ziua în care țările au consemnat 3 cazuri de infecție cu virusul SARS-CoV-2 (care provoacă COVID-19); în cazul Germaniei nu a fost posibil, dat fiind că prima informare a menționat 16 cazuri (24.02.2020).

Humanitas a decis să pună la dispoziția publicului, gratuit, câteva zeci de cărți, în formă electronică, încercând, probabil, să umple timpul unei  națiuni blocate în casă prin câteva lecturi de calitate.

Ce mi-a atras atenția este romanul lui Robert Musis, Omul fără însușiri, unul dintre marile romane ale secolului al XX-lea. Dacă doriți, puteți cumpăra cartea cu doar 100 de lei de pe elefant.ro :) Sigur nu au aflat că e la liber...


 Mesaj în fața unui bar din Stockholm. Credit: Colm Fulton/Reuters

În timp ce toate celelalte țări din Europa au impus măsuri stricte de circulație a persoanelor, în încercarea de a limita răspândirea noului coronavirus, Suedia a rămas excepția. Școli, grădinițe, baruri, restaurante, stațiuni de schi, cluburi sportive, coafoare - toate rămân deschise, asta la săptămâni după ce totul s-a închis în țările din zonă, precum Danemarca și Norvegia.


Imagine a virusului SARS-CoV-2 obținută cu ajutorul microscopului electronic

Agenția Biomedicală Federală din Rusia a declarat astăzi că a creat un medicament pentru tratamentul COVID-19. Acest medicament se bazează pe meflochină, care este utilizat pentru prevenirea sau tratarea malariei. Se presupune că medicamentul va oferi un tratament eficient pacienților cu COVID-19 cu severitate variabilă.

Șefa Agenției Biomedicale Federale ruse, Veronica Skvorţova, a afirmat că: „Medicamentul are selectivitate înaltă, blocând efectul citopatic (deteriorarea celulelor) al coronavirusului, prevenind multiplicarea acestuia. Efectul imunosupresiv al meflochinei împiedică activarea reacției inflamatoare cauzate de virus. Adăugarea antibioticelor macrolide şi a penicilinei sintetice nu doar că împiedică formarea unui sindrom bacterian-viral secundar, dar și permite creșterea concentraţiei agenţilor antivirali din plasma sângelui şi din plămâni. Acest aspect va oferi un tratament eficient pentru pacienţii cu COVID-119 de severitate variată”.

Astăzi este imposibil să mai mănânci în oraș, date fiind restricțiile impuse de pandemia de COVID-19. Restaurantele sunt închise. Mai există posibilitatea de a comanda mâncare la diverse firme care oferă astfel de servicii. O îngrijorare legitimă în epoca marelui virus este: „există riscul să mă infectez cu noul coronavirus de la mâncarea comandantă?”. În principiu, desigur, acest risc există.

Poate fi cuptorul cu microunde un instrument pentru elimina ori a reduce simțitor acest risc? Cel mai probabil răspunsul corect este: da, în anumite condiții. Iată de ce.


Imagine a virusului SARS-CoV-2 obținută cu ajutorul microscopului electronic

Pe măsură ce noua boală respiratorie s-a răspândit pe scară largă începând din ianuarie, medicii - mai întâi în China și apoi în SUA, Italia și Franța - au început să testeze medicamente deja disponibile, care sunt utilizate în alte scopuri și sunt destul de sigure. Acum, la doar trei luni de la începutul pandemiei, primele rezultate ale studiilor clinice - studii structurate pentru a măsura dacă un medicament ajută de fapt pacienții - devin publice. Până în prezent au fost derulate trei astfel de studii, toate implicând medicamente cu proprietăți antivirale.

Pacienții care ajung la terapie intensivă își doresc orice tratament pot primi, iar cererea pentru medicamente va crește imens în SUA. Nu numai că numărul de cazuri confirmate în Statele Unite este acum de peste 35.000, dar în această săptămână de două ori mai mulți vor simți probabil apariția simptomelor tipice precum tuse, febră și dificultăți de respirație.


Rata mortalității în urma infecției cu virusul SARS-CoV-2, la 25 martie 2020, pentru o serie de țări

Numărul celor infectați cu noul coronavirus, denumit SARS-CoV-2, se apropie, la nivel planetar, de jumătate de milion. SUA, țara cu cel mai mare potențial în domeniul cercetării medicale, este în căutarea unor soluții rapide. Europa, grav afectată de pandemie, se luptă cu stăvilirea valului de infectări și decese. Iată ce se întâmplă în lume, în timp ce în România ne apropiem de 1.000 de cazuri de bolnavi de COVID-19.

Astăzi, 23 martie 2020, România are, oficial, 576 de persoane infectate cu SARS-CoV-2, virusul care provoacă boala COVID-19, iar 6 oameni au murit ca urmare a acestei infecții. La nivel mondial sunt mai mult de 350 de mii de cazuri, iar peste 15.000 de oameni au murit. Suntem la exact două luni de când autoritățile chineze au închis orașul Wuhan, epicentrul pandemiei.

Cum am ajuns aici? Putea fi oprită pandemia? Dacă da, cum?

Iată mai jos istoria răspândirii virusului, din Wuhan, China, pe toată planeta.

Institutul Național de Sănătate Publică din România a publicat recent rezultatele unei analize efectuate pentru perioada 26.02 - 18.03.2020 asupra modului în care a evoluat epidemia de COVID-19 în România. E de menționat că în cele câteva zile trecute de la ultima zi care a făcut obiectul analizei, 18 martie, numărul de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 aproape s-a dublat (261 vs 433). Iată concluziile studiului:


Imagine a virusului SARS-CoV-2 obținută cu ajutorul microscopului electronic

Guvernul României, învățând până acum din greșelile altor state, ia măsuri gradate pentru a ține sub control răspândirea virusului SARS-CoV-2, care provoacă boala COVID-19.

Nu am ajuns (încă) la măsurile pe care le-a luat China, țara care în ultimele zile raportează 0 cazuri interne. În China, la mijlocul lui ianuarie, după o perioadă inițială de șoc și inacțiune (care, probabil, a dus la răspândirea globală a virusului, anulând șansele păstrării la nivel local), autoritățile au blocat intrările/ieșirile în/din Wuhan, epicentrul epidemiei, și în/din alte 15 orașe - în total 60 de milioane de oameni. Școlile, birourile, fabricile au fost închise. Zborurile și trenurile au fost suspendate, drumurile blocate. Călătoria cu mașina persoană - interzisă. În interiorul comunităților s-au organizat patrule și puncte de control, care verificau orice cetățean (temperatura și motivul prezenței în afara locuinței). Deplasările în afara casei erau permise doar pentru motive excepționale: hrană, medic, farmacie. În multe cartiere - un singur membru al familiei putea ieși din casă, pe zi. Astăzi, în timp ce Europa este sub asediu, China revine ușor, ușor la normalitate, redeschizând școlile și afacerile.

Evoluția pandemiei a fost recreată de New York Times și poate fi văzută, într-o formă grafică, aici, jurnaliștii americani arătând cum lipsa de acțiune a autorităților chineze în prima fază a epidemiei a dus, implacabil, la infectarea întregii planete.

Iată 4 idei, relativ simplu de pus în practică, chiar și fără legislație suplimentară, pentru a completa acest tablou al măsurilor deja luate în România.

Graficul de mai jos arată, comparativ, cum stau țările Uniunii Europene sub aspectul pregătirii sistemelor medicale naționale în fața epidemiei de COVID-19, care a copleșit deja unele țări, cum ar fi Italia sau Spania.

Situația de mai jos ia în calcul următorii parametri: numărul de paturi de spital la 100.000 de locuitori pe tipuri de asistență medicală (asistență medicală curativă, de recuperare și pe termen lung), numărul de asistente medicale și de doctori.

O echipă de cercetători a studiat modul în care temperatura și umiditatea afectează transmiterea virusului SARS-CoV-2, care produce boala COVID-19. Aceștia au descoperit că o creștere de 1 grad Celsius și 1% a umidității relative scad substanțial capacitatea de transmitere a virusului. Aceste rezultate sunt similare cu cele privind evoluția răspândirii virusului gripei sezoniere, care se reduce odată cu încălzirea vremii.

Studiul a inclus, printre altele, 100 de orașe din China care au avut mai mult de 40 de cazuri în perioada 21 - 23 ianuarie 2020; studiul s-a desfășurat într-o perioadă în care virusul s-a răspândit fără nicio opreliște, dat fiind că abia pe 24 ianuarie au început autoritățile chineze să implementeze măsuri de blocare a răspândirii infecției.


 


Sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro