Prezentarea de către IBM a două noi supercomputere cuantice și planurile Danemarcei de a dezvolta „cel mai puternic computer cuantic comercial din lume” marchează doar două dintre cele mai recente evoluții în tranziția tot mai rapidă a tehnologiei cuantice de la descoperiri experimentale la aplicații practice.
Există o promisiune tot mai mare că tehnologia cuantică va putea rezolva probleme pe care sistemele actuale se chinuie să le depășească sau nici măcar nu pot începe să le abordeze, cu implicații pentru industrie, securitate națională și viața de zi cu zi.
Ce este, mai exact, tehnologia cuantică? În esență, ea valorifică legile contraintuitive ale mecanicii cuantice, ramura fizicii care descrie modul în care materia și energia se comportă la cele mai mici scări. În acest domeniu straniu, particulele pot exista simultan în mai multe stări (suprapunere) și pot rămâne conectate pe distanțe vaste (inseparabilitate cuantică).
Reformele propuse de guvernul Regatului Unit privind activitatea poliției în Anglia și Țara Galilor indică o creștere a utilizării tehnologiei de recunoaștere facială. Numărul dubelor de recunoaștere facială în timp real urmează să crească de la zece la 50, făcându-le disponibile pentru fiecare structură de poliție din ambele țări.
Planul promite 26 de milioane de lire sterline pentru un sistem național de recunoaștere facială și 11,6 milioane de lire sterline pentru tehnologia de recunoaștere facială în timp real. Anunțul a fost făcut înainte de încheierea consultării publice de 12 săptămâni a guvernului privind utilizarea acestei tehnologii de către poliție.
Lunar Gateway este o stație spațială planificată pentru a orbita Luna. Ea face parte din programul Artemis /NASA. Artemis urmărește să readucă oameni pe Lună, să stabilească o prezență sustenabilă acolo în scopuri științifice și comerciale și, în cele din urmă, să ajungă pe Marte.
Cu toate acestea, stația spațială modulară se confruntă în prezent cu întârzieri, îngrijorări legate de costuri și posibile reduceri ale finanțării din partea SUA. Aceasta ridică o întrebare fundamentală: este necesară o stație spațială pe orbită pentru a atinge obiectivele lunare, inclusiv pe cele științifice?
Sara Webb și Rebecca Allen țin în mâini ciuperca lion’s mane proaspăt crescută.
Ciupercile întinse pe tocător păreau perfect normale. Erau dense și cărnoase și aveau un miros puternic, pământiu. În cratiță, s-au topit – împreună cu brânza – formând un sos cremos pentru paste. Un test rapid de gust a dovedit că erau delicioase. Aroma bogată de ciuperci Coama leului (Hericium erinaceus) a ieșit imediat în evidență.
Aceasta a fost prima masă pe care am preparat-o cu aceste ciuperci unice. Erau gourmet, dar nu proveneau din vreun magazin alimentar pe care l-ai putea găsi pe Pământ.
Aceste ciuperci speciale au călătorit în spațiu, au stat la bordul Stației Spațiale Internaționale timp de peste o lună, s-au întors în siguranță pe Pământ și, în cele din urmă, au revenit în Australia în 2025.
Peste 18 milioane de oameni din întreaga lume suferă de artrită reumatoidă, inclusiv aproape 1,5 milioane de americani. Artrita reumatoidă este o formă autoimună și inflamatorie de artrită, ceea ce înseamnă că sistemul imunitar al unei persoane atacă articulațiile, provocând inflamații semnificative. Această inflamație poate cauza durere, rigiditate și umflare a articulațiilor, iar în multe cazuri pacienții acuză oboseală și o stare asemănătoare gripei.
Dacă nu este tratată, artrita reumatoidă poate duce la deteriorarea articulațiilor. Dar chiar și atunci când este tratată, această afecțiune poate provoca dizabilități importante. În formele foarte active ale bolii sau în stadii avansate, pacienții pot avea dificultăți în a îndeplini sarcini zilnice, precum prepararea mâncării, îngrijirea copiilor și îmbrăcarea.
Mozilla a anunțat că utilizatorii Firefox vor putea bloca toate funcțiile de inteligență artificială integrate în browser. Noua opțiune va fi disponibilă începând cu versiunea Firefox 148, care începe să fie distribuită din 24 februarie, și vine ca răspuns la cererile utilizatorilor care nu doresc deloc funcții IA în experiența lor de navigare.
Un focar al virusului Nipah, extrem de letal, apărut în India, a pus numeroase țări din Asia în stare de alertă ridicată, având în vedere că rata de mortalitate la oameni poate fi cuprinsă între 40% și 75%. Mai multe țări, inclusiv Thailanda, Malaezia și Singapore, au introdus noi măsuri de screening și testare, după ce cel puțin două persoane au murit de virusul Nipah în statul indian Bengalul de Vest în această lună.
Imaginează-ți că Internetul se oprește brusc. Sistemele de plată din magazinul alimentar din cartierul tău cad.Sistemele de sănătate din spitalul regional se blochează complet. Instrumentele software pe care le folosești la serviciu, împreună cu toate informațiile pe care le conțin, dispar.
Încerci să te informezi, dar te chinui să comunici cu familia și prietenii sau să afli ultimele noutăți despre ce se întâmplă, deoarece platforme sociale sunt toate indisponibile. Așa cum cineva poate scoate din priză computerul tău, este posibil să fie oprit și sistemul la care acesta este conectat.
Acesta nu este un scenariu fantezist. Defecțiunile tehnice, atacurile cibernetice și dezastrele naturale pot scoate din funcțiune părți esențiale ale Internetului. Iar, pe măsură ce guvernul SUA formulează cereri tot mai mari față de liderii europeni, devine plauzibil să ne imaginăm că Europa ar putea pierde accesul la infrastructura digitală furnizată de firme americane, ca parte a unui proces de negociere geopolitică.
Pentru a reduce riscul de hipertensiune la vârste înaintate, nu este suficient să fii activ doar în adolescență sau la 20 de ani. Datele pe termen lung arată că un prag practic, asociat cu risc mai mic de hipertensiune, este în jur de cinci ore pe săptămână de efort moderat, adică aproximativ 300 de minute, iar beneficiile devin mai mari dacă acest nivel este menținut constant până în jurul vârstei de 60 de ani. În același timp, tiparul obișnuit este invers: între 18 și 40 de ani activitatea fizică scade, iar, în deceniile următoare, hipertensiunea devine tot mai frecventă. Cu alte cuvinte, fereastra cea mai importantă pentru „a seta” un risc mai mic pare a fi tinerețea și maturitatea timpurie, dar efectul depinde de continuitate.
Răcelile şi gripa sunt asociate frecvent cu expunerea la frig, iar această legătură este adânc înrădăcinată în percepţia publică. Totuşi, cercetări moderne arată că frigul, în sine, nu ne îmbolnăveşte, dar creează un context favorabil pentru transmiterea şi instalarea infecţiilor respiratorii.
Ideea că frigul provoacă boala este răspândită în multe culturi. Ieşitul afară fără haină groasă, aerul rece inhalat, camerele neîncălzite sau expunerea la ploaie şi zăpadă sunt adesea considerate cauze directe ale răcelilor sau gripei.
Această convingere pare logică, pentru că episoadele de boală apar frecvent după perioade de frig. Dovezile ştiinţifice arată însă că relaţia este mai complexă, arată 360medical.ro.
Pământul se încălzește fără echivoc pe măsură ce activitățile umane eliberează emisii de gaze cu efect de seră care rețin căldura în atmosferă, iar cantitățile de zăpadă scad, în ansamblu. Dar acest lucru nu înseamnă că vremea severă de iarnă nu va mai exista. Chiar și într-un mediu mai cald, episoadele reci, deși vor apărea mai rar, pot rămâne relativ severe în anumite regiuni.
O prognoză pentru 26 ianuarie 2026 arată linia de îngheț, reprezentată cu alb, extinzându-se adânc în Texas. Banda deschisă la culoare, cu săgeți, indică curentul-jet, iar banda închisă la culoare indică vortexul polar stratosferic. Curentul-jet este reprezentat la aproximativ 3,5 mile deasupra suprafeței, o altitudine tipică pentru urmărirea sistemelor de furtună. Vortexul polar se află la aproximativ 20 de mile deasupra suprafeței. Mathew Barlow, CC BY
O furtună de iarnă severă care mătură centrul și estul Statelor Unite la sfârșitul lunii ianuarie 2026 amenință statele de la Texas până la New England cu ploi înghețate, lapoviță și ninsori paralizante. Mai mulți guvernatori au declarat stare de urgență, în timp ce meteorologii avertizează asupra condițiilor periculoase de deplasare, a senzațiilor termice extrem de scăzute și a întreruperilor de energie electrică, pe fondul unui frig aspru care se așteaptă să persiste zile întregi.
Acest val brusc de frig poate părea un șoc pentru mulți americani după un început de iarnă în mare parte blând, însă acea căldură inițială ar putea contribui parțial la violența acestei furtuni.
Medicamentele din clasa GLP-1, promovate intens ca soluții revoluționare pentru obezitateși diabet, sunt abandonate într-un ritm surprinzător de mare de către americanii trecuți de 65 de ani. Studii recente arată că aproximativ jumătate dintre pacienți întrerup tratamentul în decurs de un an, în ciuda beneficiilor metabolice clare.
Gravitonii sunt particule, deocamdată teoretice, care sunt responsabile pentru gravitație; au fost considerați mult timp imposibil de detectat. O echipă Stevens–Yale construiește acum primul echipament din lume conceput pentru a-i detecta, folosind bare de heliu superfluid iluminate cu laser.
Fizica modernă are o problemă. Cei doi piloni principali ai săi sunt teoria cuantică și teoria relativității generale, însă cele două teorii par incompatibile. Teoria cuantică descrie natura în termeni de particule cuantice discrete și interacțiuni, în timp ce relativitatea generală tratează gravitația ca o curbură lină a spațiu-timpului.
O unificare reală impune ca însăși gravitația să fie cuantică, mediată de particule cunoscute sub numele de „gravitoni”. Cu toate acestea, detectarea chiar și a unui singur graviton a fost mult timp considerată imposibilă. Drept urmare, problema gravitației cuantice a rămas în mare parte teoretică.
În 2024, Igor Pikovski, profesor la Stevens Institute of Technology, și echipa sa au publicat în „Nature Communications” o lucrare care arată că detectarea gravitonilor este, de fapt, posibilă.
Găurile de vierme sunt adesea imaginate ca tuneluri prin spațiu sau timp — scurtături prin univers. Dar această imagine se bazează pe o neînțelegere a lucrărilor fizicienilor Albert Einstein și Nathan Rosen.
În 1935, studiind comportamentul particulelor în regiuni cu gravitație extremă, Einstein și Rosen au introdus ceea ce au numit un „pod”: o legătură matematică între două copii perfect simetrice ale spațiu-timpului. Nu era conceput ca un pasaj pentru călătorii, ci ca o modalitate de a menține consistența dintre gravitație și fizica cuantică. Abia mai târziu podurile Einstein–Rosen au fost asociate cu găurile de vierme, deși au puține în comun cu ideea originală.
Dar eu și colegii mei arătăm că podul original Einstein–Rosen indică ceva mult mai ciudat — și mai fundamental — decât o gaură de vierme.
La fiecare cinci ani, guvernul SUA publică un set actualizat de recomandări privind alimentația sănătoasă. Acest document, numit „Dietary Guidelines for Americans”, a servit drept piatră de temelie a politicii de nutriție timp de aproape jumătate de secol.
Pe 7 ianuarie 2026, Departamentul pentru Sănătate și Servicii Umane și Departamentul Agriculturii au publicat ediția 2025-2030 a ghidului alimentar. Versiunea actualizată recomandă ca oamenii să consume mai multe proteine și grăsimi și mai puține alimente ultra-procesate.
Acest ghid reprezintă fundamentul programelor nutriționale guvernamentale – de exemplu, ele sunt folosite pentru a determina ce alimente sunt acoperite de programul SNAP (Supplemental Nutrition Assistance Program), precum și modul în care sunt preparate mesele din școli. Centrele de îngrijire pentru vârstnici și centrele de îngrijire a copiilor le folosesc atunci când oferă mese, la fel și nutriționiștii clinici care lucrează cu pacienți pentru a-i ajuta să atingă o dietă sănătoasă. Și pentru că ghidurile sunt atât de riguroase științific, multe țări din lume își bazează propriile recomandări nutriționale pe ele.
