De obicei, îmbătrânirea este asociată cu declin cognitiv: scăderea memoriei, a atenției și a vitezei de procesare mentală. Totuși, o categorie rară de persoane sfidează această regulă. Ei își păstrează mintea ascuțită până la 80 de ani și chiar mai târziu, având rezultate la testele de memorie ca cei cu 20–30 de ani mai tineri.
Un studiu amplu desfășurat pe parcursul a 25 de ani de cercetători de la Northwestern University a identificat acum câteva dintre mecanismele biologice care le protejează creierul.
Rezultatele arată că acești „favoriți ai sorții” prezintă o rezistență neobișnuită la acumularea de proteine asociate bolii Alzheimer. În plus, ei au o concentrație mai mare a unui anumit tip de neuroni într-o regiune a creierului și o activitate inflamatorie mai redusă în substanța cerebrală albă. Aceste caracteristici par să le asigure o stabilitate neurologică remarcabilă.
Pentru a fi considerați din categoria celor care-și păstrează agerimea mentală, participanții la studiu trebuiau să memoreze cel puțin 9 cuvinte dintr-o listă de 15, performanță tipică pentru persoane cu două sau trei decenii mai tinere. Mai puțin de 5% din populație atinge acest nivel.
Un alt element comun surprinzător este gradul ridicat de extraversiune.
Stilul lor de viață nu este neapărat mai sănătos: unii fumează sau consumă alcool în mod regulat. Aceasta sugerează că factorul biologic este mai important decât cel comportamental.
Studiul, început în anul 2000, a urmărit 290 de persoane de peste 80 de ani.
Datorită donațiilor de creiere din partea a 79 de superageri, cercetătorii au putut compara structurile cerebrale și au descoperit două mecanisme esențiale: rezistența și reziliența.
O descoperire cheie a fost dimensiunea mai mare a neuronilor entorinali — celule care transmit informația spre hipocamp, centrul memoriei. Aceste diferențe pot contribui la reziliență.
În plus, la persoanele care îmbătrânesc tipic, stratul exterior al creierului (cortexul) se subțiază cu vârsta, dar la cei care păstrează un creier tânăr rămâne intact. Această regiune este responsabilă de gândire, memorie și limbaj.
Un alt element remarcabil este densitatea crescută de neuroni von Economo în girusul cingulat anterior — o zonă implicată în atenție, emoții și luarea deciziilor. Acești neuroni, asociați cu comportamente complexe și empatie, sunt prezenți în număr mare chiar și în comparație cu persoane mult mai tinere. Cercetătorii suspectează că aceasta densitate mai mare de astfel de neuroni este congenitată, care le conferă un avantaj cognitiv de durată.
Cercetătorii au mai identificat o serie de gene care ar putea fi implicate în menținerea funcțiilor cognitive și care urmează să fie analizate.
Înțelegerea acestor factori genetici ar putea deschide calea către tratamente farmacologice capabile să reproducă „setările” neurologice ale celor cu o biologie norocoasă — prelungind astfel sănătatea creierului și rezistența la Alzheimer.
Sursa: Science Alert
