El Niño determină deplasarea curentului jet din Pacific spre sud și extinderea acestuia mai mult spre est. În timpul iernii, acest lucru duce la condiții mai umede în sudul Statelor Unite și la condiții mai calde și mai uscate în nord.
© National Oceanic and Atmospheric Administration
Climatologii avertizează că probabilitatea apariției unui „super” El Niño crește rapid, iar acest fenomen ar putea transforma următorii doi ani în cei mai călduroși înregistrați vreodată. Modelele climatice indică o încălzire excepțională a apelor din Pacificul ecuatorial, suficient de puternică pentru a amplifica valurile de căldură, secetele, incendiile de vegetație și precipitațiile extreme la scară globală.
Unele estimări sugerează că temperatura medie globală ar putea depăși temporar pragul critic de 1,5 grade Celsius peste nivelul preindustrial, considerat de comunitatea internațională drept o limită asociată cu efecte climatice periculoase.
Fenomenul El Niño este una dintre cele mai importante oscilații climatice naturale de pe Pământ. El apare atunci când apele de suprafață din zona centrală și estică a Oceanului Pacific ecuatorial devin mai calde decât în mod normal. Deși această încălzire se produce într-o regiune relativ restrânsă a globului, efectele sale se propagă prin atmosferă și modifică tiparele meteorologice pe aproape întreaga planetă.
În mod normal, vânturile alizee împing apele calde către vestul Pacificului, spre Indonezia și Australia. În timpul unui El Niño, aceste vânturi slăbesc, iar apa caldă se deplasează spre est, către coastele Americii de Sud. Oceanele transferă astfel cantități uriașe de energie termică în atmosferă, influențând circulația aerului, formarea norilor și distribuția precipitațiilor.
Actualele modele climatice sugerează că încălzirea din Pacific ar putea deveni extrem de puternică. Temperaturile de la suprafața oceanului în regiunea monitorizată pentru ENSO, sistemul climatic care include El Niño și La Niña, ar putea depăși cu peste 3 grade Celsius valorile normale. Pragul pentru un El Niño foarte puternic este de aproximativ 2 grade Celsius peste medie, iar unele simulări merg chiar spre 4 grade Celsius, nivel asociat unui posibil „super” El Niño.
Cercetătorii consideră că încrederea în aceste prognoze crește pe măsură ce se apropie vara din emisfera nordică. În mod tradițional, primăvara reprezintă o perioadă dificilă pentru prognozele ENSO, deoarece modelele climatice au atunci un grad mai mare de incertitudine. Totuși, datele recente furnizate de Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu indică un consens remarcabil între simulări: toate modelele arată o încălzire puternică a Pacificului până spre sfârșitul anului.
Un asemenea fenomen ar avea efecte climatice importante în numeroase regiuni ale lumii. În Statele Unite, de exemplu, El Niño deplasează de obicei curentul jet din Pacific mai spre sud. Acest lucru aduce precipitații abundente în sudul țării și condiții mai calde și mai uscate în nord. În cazul unui „super” El Niño, aceste efecte ar putea deveni extreme.
Zonele deja afectate de secetă din nord-vestul Americii de Nord și din Marile Câmpii ar putea experimenta incendii de vegetație mai severe și perioade prelungite fără precipitații. În același timp, statele sudice ar putea avea furtuni mai intense și ploi torențiale care cresc riscul de inundații.
La scară globală, efectele ar putea fi și mai importante. Temperaturile medii globale sunt deja la niveluri record din cauza acumulării gazelor cu efect de seră produse de activitățile umane. Un El Niño foarte puternic s-ar suprapune peste această încălzire de fond, acționând ca un accelerator suplimentar.
Raportările recente arată deja că anul 2026 se află printre cei mai călduroși ani măsurați vreodată. Dacă fenomenul se intensifică, anul 2027 ar putea deveni noul record absolut.
Climatologul James Hansen, fost cercetător la NASA și una dintre cele mai cunoscute voci în studiul încălzirii globale, avertizează că chiar și un El Niño moderat ar putea împinge temperatura medie globală la aproximativ 1,7 grade Celsius peste nivelul preindustrial. Acest nivel depășește pragul de 1,5 grade Celsius stabilit în cadrul Acordul de la Paris ca limită pentru evitarea celor mai grave efecte climatice.
Depășirea temporară a acestui prag nu înseamnă automat că planeta a intrat definitiv într-o nouă stare climatică, însă mulți cercetători se tem că sistemul climatic ar putea deveni mai instabil și mai greu de readus la valorile anterioare. Oceanele absorb o mare parte din căldura suplimentară generată de efectul de seră, iar perioadele de El Niño eliberează o parte din această energie în atmosferă.
Acest proces poate amplifica fenomenele meteorologice extreme deja observate în ultimii ani: valuri de căldură persistente, incendii masive, topirea accelerată a ghețarilor și precipitații intense. În multe regiuni tropicale, agricultura și rezervele de apă sunt deosebit de vulnerabile la variațiile provocate de ENSO.
Există însă și unele efecte considerate favorabile în anumite regiuni. Istoric, anii cu El Niño tind să reducă activitatea ciclonilor tropicali în Atlantic, deoarece modificările din atmosferă generează condiții mai puțin favorabile formării uraganelor. Acest lucru ar putea diminua parțial riscul pentru sud-estul Statelor Unite și pentru zona Caraibilor.
Totuși, la nivel global, bilanțul unui „super” El Niño este considerat în general negativ. Fenomenul afectează simultan numeroase sisteme naturale și economice: agricultura, resursele de apă, sănătatea publică și infrastructura energetică. Temperaturile extreme cresc consumul de electricitate pentru răcire, iar secetele reduc producția hidroenergetică și agricolă.
Experții subliniază că evoluția exactă a fenomenului nu este încă sigură. Atmosfera și oceanele formează un sistem complex, iar intensitatea finală a unui El Niño poate varia semnificativ. Până la sfârșitul lunii mai și începutul verii, climatologii vor avea probabil o imagine mai clară asupra magnitudinii evenimentului.
Chiar dacă scenariul cel mai sever nu se va materializa, actualele date sugerează că planeta intră într-o perioadă climatică foarte agitată. Combinația dintre încălzirea globală produsă de activitatea umană și un posibil „super” El Niño ar putea transforma următorii ani într-un test major pentru capacitatea societăților de a face față fenomenelor meteorologice extreme.
• Citiți și: Care este diferența dintre La Niña și El Niño?
