TerraSe ştie că în trecut largi porţiuni de pe glob erau acoperite cu gheaţă. Perioadele de timp în care s-a întâmplat asta poartă numele de ere glaciare. Dar cine a introdus ideea de eră glaciară? Unde, când şi cum s-a născut acest concept? Cine a făcut această descoperire?

 

 

 

Elveţianul Louis Agassiz a formulat în 1837 ipoteza că în trecutul recent teritorii largi din zonele de câmpie erau acoperite cu un strat gros de gheaţă. Agassiz a formulat ideea după ce a studiat atent gheţarii din Alpii elveţieni. Ulterior, a verificat detaliat ipoteza în munţii Marii Britanii. Studiile sale complete pe această temă au fost publicate în 1840 sub titlul "Études sur les glaciers" şi au impulsionat cercetările geologice în acest domeniu pe întreg mapamondul.


Louis Agassiz - descoperitorul erelor glaciare
Louis Agassiz


Este fascinant când înţelegem cum după mii de ani de progres al civilizaţiei umane, apare cineva care revoluţionează modul în care privim planeta care ne este cămin. Aflăm astfel că relieful nu a avut dintotdeauna forma pe care o vedem în prezent, ci a fost supus influenţei climei şi altor fenomene naturale.

 

 

Ce a observat şi cum a raţionat Luis Agassiz pentru a concluziona că în trecutul recent Elveţia era cum este Groenlanda în prezent?

Pentru început, trebuie precizat că Agassiz s-a născut în 1807 în Elveţia, ţară în care a şi studiat, obţinând în 1829 un doctorat în filozofie şi în 1830 unul în medicină. Încă de la vârsta de 16 ani, din 1826, a început cercetarea ştiinţifică. A studiat peştii din râurile din Brazilia aduşi de o expediţie elveţiană. A trecut apoi la studiul fosilelor de peşti, devenind un expert recunoscut internaţional în acest domeniu. Lucrările sale detaliate au fost publicate în cinci volume, între anii 1833 şi 1843. Pentru a studia fosile de peşti, Agassiz a trebuit să urce adesea în munţii elveţieni, pentru a le recupera. Cu această ocazie a putut observa mai în detaliu şi gheţarii de acolo.

Alţi oameni de ştiinţă avansaseră deja ideea că unele roci aflate în munţi, deşi nu erau acoperite cu gheaţă, aveau o formă anume pentru că în trecut fuseseră acoperite de gheaţă. Teoria acestora era că gheţarii ar fi responsabili cu modelarea şi transportarea rocilor. Agassiz şi-a construit o cabană în munţi şi a studiat gheţarii şi rocile din Alpii elveţieni în mod detaliat. Apoi a studiat şi rocile din câmpiile învecinate şi a observat efecte similare. Lucru care l-a făcut să accepte ideea avansată de predecesorii săi, ba chiar să o completeze cu observaţia că, de fapt, gheţarii se întinseseră în trecutul recent şi în zone unde în prezent este câmpie.

 

ghetar elvetian

Gheţar din Alpii elveţieni

 

În 1840, Agassiz a studiat în detaliu munţii Scoţiei împreună cu William Buckland. Acolo cei doi au descoperit dovezi clare că şi Scoţia fusese în trecut acoperită de un strat de gheaţă. În continuare, Agassiz şi Buckland au studiat zonele mai înalte din Anglia, Ţara Galilor şi Irlanda şi au concluzionat că zonele cu pietriş fin (cu dimensiuni cuprinse între 2 mm şi 6 cm) ar fi fost produse de gheţari ce existaseră în trecut în acele regiuni.

Cu acestea, ideea că în trecutul geologic recent Europa fusese în mare parte acoperită gheaţă a prins contur, iar teoria conform căreia Europa traversase o eră glaciară în trecutul geologic apropiat a trebuit să fie luată în mod serios în considerare. Cercetări ulterioare au cizelat, desigur, ideea, determinându-se când a avut loc glaciaţiunea, cât a durat şi când anume în trecut s-au înregistrat şi alte perioade similare.

 

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Ești „vizitator” ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 



Ar fi util dacă ne-ai sprijini cu o donație!
Donează
prin PayPal ori
Patron


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro