Doi biologi, Luca Cavalli-Sforza şi Anthony Edwards, au realizat un studiu în 1964, bazându-se pe două ipoteze:

- polimorfismele genetice (caracteristicile variabile din cadrul unei specii) sunt toate neutre (se datorează derivei genetice);

- relaţia dintre populaţii trebuie să respecte legea lui Occam (reducând astfel la minimum schimbarea necesară pentru explicarea datelor).

Pe baza acestor două idei de bază, cei doi au dedus primul arbore genealogic al grupurilor umane. Legăturile dintre populaţii sunt de aşa natură încât populaţiile cu cele mai asemănătoare frecvenţe ale genelor sunt cele mai apropiate unele de altele.

William de Occam a fost un filozof medieval care a trăit în perioada 1285-1349. Acesta credea în teza lui Aristotel, conform căreia divinitatea şi natura nu lucrează în mod inutil, ci foloseşte mereu un efort minim.

Briciul lui Occam este un principiu care în latină sună în felul următor: Pluralitas non est ponenda sine necessitate (pluralitatea nu trebuie asumată cu necesitate).

Această abordare reprezintă o viziune asupra Universului, desemnată ulterior drept principiul parcimoniei.

O altă versiune de a înţelege briciul lui Occam este următoarea: explicaţia simplă ar trebui preferată unei explicaţii complexe a unui fenomen.

Explicaţia teoretică a comportamentului genetic al unei populaţii de-a lungul timpului este destul de complicată, însă se poate rezuma la câteva concepte esenţiale:

:: Mutaţia - adică schimbarea aleatoare a unui secvenţe de ADN. Mutaţiile au loc cu o frecvenţă de circa 30 per genom per generaţie (aşadar, orice persoană poartă 30 de mutaţii complet noi, care o diferenţiază de părinţi). Mutaţiile sunt complet aleatorii, ca urmare a unor erori de copiere în procesul de diviziune celulară.

:: Selecţia - adică favorizarea anumitor caracteristici în detrimentul altora. Purtătorii acestor caracteristici deţin avantajul reproductiv (de exemplu, în zonele reci ale globului animalele cu blană groasă sunt avantajate).

:: Deriva genetică - adică tendinţa eşantioanelor mici de a reflecta o imagine deformată a populaţiei din care au fost extrase (dimensiunea redusă a populaţiei poate să ducă la schimbări drastice ale frecvenţei genelor în numai câteva generaţii). Altfel spus, deriva genetică (ori fluctuaţia genetică) reprezintă modificarea întâmplătoare a frecvenței alelelor (una din multiplele forme pe care le poate avea o genă) unei gene într-o populație, de la o generație la alta.

În anul 1901 medicul austriac Karl Landsteiner a observat o reacţie interesantă pe când amesteca sânge provenind de la două persoane neînrudite: uneori sângele se coagula şi forma cheaguri mari. S-a demonstrat că coagularea este o caracteristică ce se moşteneşte, aceasta fiind prima demonstraţie a diversităţii biochimice a populației umane.

Această observaţie a dus la identificarea grupelor sangvine la om. Dacă aveţi grupa 0, A ori B, clasificarea vine de la Karl Landsteiner.

Articolele Scientia pot fi preluate, fără a fi nevoie de notificare ori cererea dreptului de preluare, în limita a 500 de semne, dar nu mai mult de jumătate din conţinut, obligatoriu cu link către articolul original.

Orice încălcare a acestor prevederi reprezintă încălcări ale legii 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe. Logo-ul, stilul site-ului, precum şi informaţia furnizată prin site-ul Scientia.ro sunt proprietatea Scientia sau a clienţilor săi.

Teoria jocului are o poziţie centrală în teoria economică modernă. Acordarea Premiului Nobel în 1994 unui număr de trei economişti specialişti în teoria jocului, printre care şi John Nash, a reprezentat o recunoaştere oficială a rolului important al teorie jocului în progresul şi promovarea teoriei economice.

Particulele fundamentaleScientia.ro vă oferă un poster realizat în condiţii grafice excepţionale conţinând esenţa Modelului standard. Astfel, veţi putea observa structura atomului, care sunt fermionii - constituenţii materiei şi care sunt bosonii - purtători ai forţelor. De asemenea, veţi putea citi despre misterele încă nerezolvate ale fizicii.

Concursul "Cea mai bună iluzie a anului" a fost câştigat anul acesta de o iluzie care foloseşte diverse culori pentru a ne arăta modul ciudat în care creierul recepţionează culorile, în funcţie de context. Experimentul începe cu două benzi identice de culori, care rămân neschimbate pe tot parcursul demonstraţiei. Aceste două benzi sunt înconjurate de alte benzi de culori diferite. Rezultatul? Uimitor, fireşte. Nicio culoare nu mai e ce-a fost la început...

Ştii că descoperirea unei metode de a crea amoniac reprezintă cel mai important factor responsabil pentru creşterea populaţiei lumii de la 1,6 miliarde (în 1900) la 7 miliarde? Dar că polietilena, cel mai prezent plastic de pe mapamond, a fost descoperit, accidental, de două ori? Probabil că nu ştiai aceste lucruri, dat fiind că, în comparaţie cu alte ştiinţe, chimia este un domeniu ignorat de public.

Site-ul The Conversation o organizat o sesiune de întrebări şi răspunsuri pe site-ul Reddit.com, cu Seth Shostak, astronom la Institutul SETI (Search for Extra-Terrestrial Intelligence). Acesta a  încercat să explice de ce este atât de importantă căutarea vieţii extraterestre şi de ce este posibil să o descoperim în viitorul apropiat.

Sunt două tipuri de parfumuri în lume: parfumurile celebrităţilor, create pentru a realiza profituri rapid, până când capitalul de imagine al starului se prăbuşeşte, şi parfumurile clasice, create cu ingrediente scumpe. Dar chiar dacă anumite parfumuri au rezistat timpului, multe dintre ingredientele şi cantităţile utilizate s-au schimbat.

Modul în care companiile aeriene stabilesc preţurile biletelor a dat naştere la nenumărate mituri. Acestea se referă la anumite zile în care ar fi indicat să cumperi ori la oferte care ar apărea în preziua zborului. Sunt şi teorii ale conspiraţiei care sugerează că sunt folosite "cookies" de companii pentru a manipula preţurile oferite. Ce e adevărat şi ce e fals? Cum se stabilesc, în fapt, preţurile biletelor? Care e perioada optimă pentru a-ţi rezerva un loc la un zbor? Iată cum decid companiile aeriene preţurile biletelor...

Universităţile şi guvernele se bazează pe opinia studenţilor pentru a evalua cadrele didactice şi diferitele specializări din cadrul universităţilor. De asemenea, viitorii studenţi verifică ratingurile universităţilor pentru a decide către care se vor îndrepta. Aceste evaluări sunt bazate pe raţionamentul că studenţii trebuie să ştie cel mai bine, de vreme ce ei sunt beneficiarii actului didactic. Dar stau lucrurile chiar aşa ori profesorii exigenţi sunt apreciaţi negativ, chiar dacă ei asigură un bagaj de cunoştinţe solid studenţilor?

Inseparabilitate cuanticaRealitatea, relativitatea, cauzalitatea sau liberul arbitru? Dacă luăm teoria cuantică de bună, cel puţin unul dintre lucrurile anterior menţionate este o iluzie. Dar care anume?

Singurele senzaţii pe care le receptăm la nivelul gurii sunt: dulce, acru, amar, umami şi sărat. Fără mirosul caracteristic, cafeaua ar avea doar un gust acru ori amar cauzat de acizii organici. Încearcă să verifici ce tocmai am spus când îţi bei următoarea cafea: blochează-ţi nările şi bea o gură de cafea.

În Finlanda elevii învaţă despre beneficiile rigorii şi ale flexibilităţii, în acelaşi timp. Modelul finlandez, spun mulţi, este utopic. În Finlanda şcoala reprezintă centrul unei comunităţi. Şcolile asigură nu doar servicii educative, dar şi servicii sociale. Educaţia este despre crearea identităţii.

Cu 50 de ani în urmă, atât Coreea de Sud, cât şi Finlanda (subiectul acestui articol) aveau sisteme de educaţie rudimentare. Finlanda era pe punctul de a deveni un copil vitreg din punct de vedere economic al Europei. Coreea de Sud era răvăşită de războiul civil.

Papa FrancisRecenta declaraţie a Papei Francis în cadrul Academiei Pontificale de Ştiinţă, conform căreia modelul Big Bang de creare a Universului nu este contrar credinţei catolice a creat o rumoare de înţeles. La urma urmelor pentru mulţi oameni ideea că biserica este anti-ştiinţă este de la sine înţeleasă. Şi există multe exemple pentru a susţine această idee. Galileo a fost pus sub arest la domiciliu pentru afirmaţia că Soarele se află în centrul sistemului planetar. Giordano Bruno, care a fost ars pe rug pentru ideile sale, este considerat astăzi un fel de martir al ştiinţei.

Atunci când a fost întrebat dacă există viaţă inteligentă pe alte planete, fizicianul Enrico Fermi a dat un răspuns celebru: ,,Dar unde sunt extratereştrii?". Orice civilizaţie suficient de avansată pentru a realiza călătorii interstelare ar popula întreaga galaxie într-o perioadă de timp relativ scurtă. Totuşi, nu am reuşit să contactăm alte forme de viaţă din Univers. Răspunsul respectiv a devenit cunoscut drept Paradoxul Fermi.

DinozauriEste cert că paleontologii sunt de acord asupra faptului că toţi dinozaurii sunt morţi. Dar dincolo de această opinie comună, există numeroase puncte de dezacord între aceştia, în special cu privire la cauza extincţiei acestor reptile gigant. În continuare puteţi afla 10 dintre cele mai neobişnuite teorii care au fost emise în legătură cu acest subiect.

Karl PopperAtunci când oameni de ştiinţă de renume vorbesc în mod serios despre milioane de universuri, vechea întrebare „Suntem singuri?" capătă un sens cu totul nou. Universul nostru aflat în expansiune este inimaginabil de mare şi expansiunea acestuia se pare că este accelerată, iar dacă lucrurile chiar stau astfel atunci există un echilibru foarte delicat în cadrul cosmosului.

Exobiologie. Imagine de Alex Ries.Dacă vreodată vom detecta o civilizaţie extraterestră sau orice fel de viaţă extraterestră, atunci mai mult ca sigur că aceasta va arăta foarte diferit faţă de noi. Formele de viaţă extraterestre vor gândi, de asemenea, probabil, într-un mod care este complet diferit faţă de cel cu care suntem noi obişnuiţi. Iată în continuare cum cred experţii că s-ar putea prezice modul de gândire al unor fiinţe extraterestre.

Trecut si viitorÎntrebare: Există trecut şi viitor? Dacă da, este viitorul determinat şi ce înseamnă asta pentru caracterul aleatoriu din lumea cuantică? Răspunsul fizicianului: Asta chiar este o întrebare dificilă, deoarece cuvântul „există" poartă cu el unele „ipoteze care se bazează pe ideea de timp". De exemplu, dacă întrebaţi „Colosul din Rhodos există?" răspunsul corect ar trebui să fie „a existat, dar nu mai există în prezent".

Sunt menţionate iar şi iar de către grecii antici atât în istorie, cât şi în mitologie, încă de pe vremea lui Homer, aproximativ în secolul al VIII-lea î.e.n. Erau descrise ca nişte războinice formidabile care îşi tăiau unul dintre sâni pentru a fi nişte săgetătoare mai bune (te-ai putea întreba dacă această diformitate le afecta capacitatea de a ţinti).

Cei mai mulţi dintre noi am auzit deja de faimosul experiment cu fanta dublă. De obicei, acesta se desfăşoară în laborator în decurs de câteva secunde. Dar există o versiune a acestui experiment, imaginată de fizicianul John Archibald Wheeler, care ar putea avea loc de-a lungul unei mari părţi a galaxiei noastre în decurs de milioane de ani. Experimentul imaginat de el sugerează că noi am putea determina retroactiv soarta unor fotoni străvechi.


 



Donează prin PayPal ()


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro