1.800 de filozofi, cea mai mare parte din America de Nord, Europa, Australia și Noua Zeelandă, au răspuns la o serie de întrebări, desigur, filozofice. Iată ce cred filozofii lumii despre natura minții (materială sau nu), despre liberul-arbitru, despre existența lui Dumnezeu, despre rasă (biologică sau socială), despre scopul filozofiei, natura legilor naturii, sensul vieții, zombi șamd. Sunt în total 40 de întrebări.


Rezultatele au fost publicate într-un articol în publicația Daily Nous, care poate fi accesat aici.

Vom prezenta și analiza în continuare întrebările (și răspunsurile) care ni s-au părut cele mai interesante, în număr de 20. Unele dintre ele necesită explicații pentru a putea fi înțelese.

1. Există cunoștințe a priori?
Cunoștințele a apriori sunt cele care sunt independente de experiență. 72% cred că da, 18,5% cred că nu.

2. Este valoarea estetică (a unui lucru) obiectivă sau subiectivă?
E greu de stabilit ce a înțeles fiecare din această întrebare, dar 43,5% cred că da, iar 40,6 cred că nu. Privind rezultatul final, vedem că lumea gânditorilor a rămas împărțită în două pe acest subiect. Ce să mai spunem de noi, ceilalți? :)

3. Care este scopul filozofiei?
55,8% zic că e „înțelegerea”; 42,2 cred că e „adevărul”; 31,2% sunt de părerea că este „obținerea înțelepciunii”; 22,7% zic că este „binele/justiția”, iar 12,6% cred că este „fericirea”. Interesant, nu? Era de așteptat ca măcar scopul disciplinei să strângă o majoritate mai largă?

4. Este permisibil să mănânci animale și/sau produse animale în mod obișnuit?
48% sunt acord cu ambele. 26,5% sunt vegetarieni aparent, căci sunt de acord cu produsele animale (lapte, ouă etc.), dar nu cu mâncatul animalelor. 18,4% nu sunt de acord nici cu una, nici cu alta (opțiunea vegană).

5. Ați intra în „mașina plăcerii”?
Această întrebare necesită o scurtă explicație. „Mașina experienței” sau „mașina plăcerii” reprezintă un experiment mental propus de filozoful Robert Nozick în 1974, prin care acesta vrea să arate că oamenii nu caută neapărat plăcerea în viață, ci că există și altceva în viață care are valoare, în acest fel filozofia hedonistă arătându-și definitiv limitele. „Mașina plăcerii” ar fi o mașină care le-ar oferi celor conectați plăcere perpetuă.
Probabil nu e o surpriză pentru nimeni că majoritatea alege să stea deoparte, 76,9%. Surpriza este, cred, că 13,3% ar renunța la viața lor pentru cuplarea la mașina plăcerii.

6. Ați împinge un om de pe pod pentru a salva ați cinci pe o șină de sub pod?
Aici este vorba despre un alt experiment mental, care îl provoacă pe subiect să-și asume (sau nu) uciderea unui nevinovat pentru a salva alți 5 nevinovați, care ar muri în cazul inacțiunii (împingerii de pe pod a unui om, care ar duce astfel la evitarea uciderii celor 5 de pe șina de tren).
56% nu l-ar împinge, dar 22% spun că da.
Eu spun că procentul real, într-o situație reală, s-ar apropia de zero, pentru că: 1) una ne imaginăm, alta facem în viața reală; 2) evenimentele în care suntem implicați nemijlocit au un mare grad de incertitudine pentru a putea acționa ferm.

7. Există liber-arbitru?
Pe acest subiect am scris mai multe articole. Am încercat să arăt că problema este insolvabilă, fiind o limită a minții umane. Gândim determinist și nu putem concepe ceva nedeterminist, cum este liber-arbitru. Conceptul de liberul-arbitru, oricum ar fi explicat de o ființă superioară care l-ar înțelege și care ar putea vorbi pe limba oamenilor, pur și simplu nu poate fi înțeles de mintea umană (link).
59% sunt adepți ai teoriei „compatibiliste”; teorie care susține că liberul-arbitru este compatibil cu determinismul, liberul-arbitru fiind o condiție necesară pentru responsabilitatea morală.
18,8% sunt adepți ai libertarianismului. Libertarienii sunt de părere că liberul-arbitru este incompatibil cu determinismul cauzal, dar  oamenii au liber-arbitru; rezultă, așadar, că determinismul cauzal nu este corect.
În fine, 11,2% cred că nu există liber-arbitru. Așadar, este scris de la începutul universului ca ei să fi dat acest răspuns la întrebarea privind liberul-arbitru :)

8. Cum este determinat genul?
Întrebarea este problematică, pentru că nu se referă la sex, ci la gen, deci la cum se „simte” subiectul, femeie, bărbat, nici femeie, nici bărbat...
Filozofii lumii cred, 63%, că genul este determinat social. 21,5% sunt de părere că la mijloc este un mecanism psihologic, iar 29% cred că este determinat biologic.
Fiind vorba de ce crede altcineva despre sine, mi-e greu să înțeleg cum te poți exprima pe o atare întrebare. Cum pot spune eu cum te simți tu? Și cum pot spune eu că tu nu te simți cum spui că te simți? Este netestabil.

9. Există sau nu Dumnezeu?
66% sunt de părere că nu există, pentru că se declară adepți ai ateismului. 18,9% sunt adepți ai teismului, deci cred în Dumnezeu.
14% sunt de altă părere. Care este aia? Ce a mai rămas este, în opinia mea, singura opțiune rațională, pe baza a tot ce știm (și mai ales nu știm) despre lume: agnosticismul. Am scris recent un articol despre agnosticism.

10. Sunt legile naturii humeane sau non-humeane?
Și aici este necesară o scurtă explicație înainte de prezenta rezultatele. Poziția „humeană” (de la David Hume, filozof englez) este aceea care susține că legile naturii sunt doar modele identificate în natură, dar nu există conexiuni necesare între existențe distincte. Ecuația lui Schrödinger, de exemplu, descrie ce se întâmplă în natură, dar nu explică nimic, în fapt nefiind altceva decât o modalitate de a surprinde matematic un comportament al unor entități fizice (particule - unde).
Interesant, 54,3% cred că legile naturii sunt non-humeane, deci acestea guvernează evenimentele din natură, fiind cumva decuplate de ele.
31,3% sunt de partea opțiunii humeane.

11. Care este natura sensului vieții?
33% sunt de părere că este subiectiv, la fel procentul celor care cred că e obiectiv (32,1) :) 16% sunt convinși că nu există sens al vieții. Mai sunt necesare dezbateri pe acest subiect...

12. Care este natura minții?
51,9% cred că mintea este de natură fizică. În sensul că ar fi produsul (identificându-se cu) activității neuronale.
32,1% sunt de părere că mintea nu este de natură fizică. Sigur, e greu de înțeles de ce natură ar fi, dar probabil sunt cartezieni (mintea e una, corpul e alta). 15,9% au altă părere, nu e clar care ar putea fi asta.

13. Ce ai alege în contextul paradoxului lui Newcomb?
Despre acest paradox am scris recent aici. Deloc surprinzător, opiniile sunt împărțite, cum au fost încă de la apariția acestui experiment mental.
39% au ales să aleagă cele două cutii, 31,2% au ales cutia B, iar 30,2% au alte opțiuni.

14. Există progres în filozofie?
41,7% cred că există un progres remarcabil, 46,6% cred că există, dar puțin, iar 3,8% că nu există deloc.

15. Care este filozofia politică preferată?
44% au ales egalitarianismul, 27,3% au ales comunitarianismul, 13,4 au ales libertarianismul, iar 20,5% au alte opțiuni.

16. Care este natura rasei?
63% cred că rasa are o bază socială, 18,7% sunt de părere că are o bază biologică, iar 15% cred că rasele nu sunt reale.

17. Care este poziția față de știință?
O largă majoritate a filozofilor, 72,4%, sunt adepții „realismului științific”, adică sunt de părere că există o realitate independentă de mintea umană. Dar 15% (e puțin?) cred pe dos, și anume sunt adepți ai anti-realismului științific, fiind de părere că realitatea nu există în afara minții ori, în altă abordare, că nu am avea acces la o realitate în afara minții, și dacă ar exista.

18. Ce reprezintă utilizarea unui teletransporter? Supraviețuire sau moarte?
Și această întrebare necesită o scurtă explicație. Are la bază un experiment mental, și anume posibilitatea ca o mașină a viitorului, teletransporterul, să permită recrearea ta, din altă materie, dar o copie exactă a ta, în alt loc din univers. Și sunt două variante discutate de regulă: tu cel inițial mori ori rămâi. Cred că prima variantă este cea implicită în întrebarea de față.
40,1% dintre filozofi cred că utilizarea mașinii înseamnă moarte, 35,2% cred că înseamnă supraviețuire,  iar 24,8% au altă opinie.

19. Ce ați face în „dilema tramvaiului”?
Dilema tramvaiului imaginează următorul scenariu: dacă aţi fi puşi în situaţia de a putea salva cinci vieţi, dar astfel decideţi implicit moartea unei alte persoane, care altfel ar scăpa nevătămată, ce aţi face? Am scris un articol pe acest subiect aici.
63,4% spun că ar schimba macazul pentru a-i salva pe cei cinci, iar doar 13,3% cred că nu ar schimba macazul. Din nou, cred că într-o situație normală procentele ar sta complet diferit, totuși. Este mult mai simplu să decizi viața oamenilor la masa de scris decât pe teren.

20. Ce părere aveți despre zombi?
36,5% cred că zombi sunt conceptual posibili, dar nu în realitate, 24,4% cred că zombi sunt „posibili din punct de vedere metafizic”, orice o însemna asta, iar 16,4 cred că nu sunt conceptual posibili.

Cum spuneam la începutul articolului, în total sunt 40 de întrebări. Întreaga listă (și răspunsurile asociate) poate fi accesată aici.

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.
  • Comentariul tău, publicat ca „vizitator”, va fi evaluat în scurt timp de către un moderator în vederea publicării. Utilizatorilor care au cont pe site ori care folosesc conturile de FB, Twitter ori Google li se publică în mod automat comentariile.
    Adri · 17:49 04.01.2022
    Intrebarea 16 e o capcana. Rasele nu exista, in schimb omul pe baza unor diferente observate imparte indivizii unei specii pe caprarii.
    Desi exista boli care au incidenta mare in anumite populatii - asiatici, africani (indiferent de continentul pe care traiesc se respecta diferentele in boala). 
    Curios ar fi cum raspund la intrebarea cum determini daca ceva e bun sau rau. 
    P.s a fi filozof in zilele noastre (meserie) mi se pare o fuga de responsabilitatile vietii sau mai bine spus lene. 
    • Comentariul tău, publicat ca „vizitator”, va fi evaluat în scurt timp de către un moderator în vederea publicării. Utilizatorilor care au cont pe site ori care folosesc conturile de FB, Twitter ori Google li se publică în mod automat comentariile.
      Iosif A. · 20:58 04.01.2022
      @Adri
      Mie mi se pare că până nu vom ajunge să ne amestecăm cu toții pe planetă va fi greu să ne convingem că nu există rase. Problema apare, desigur, atunci când te apuci să definești rasa, dat fiind că între timp ne-am lămurit că nu sunt 4 fizionomii pe glob, cum credea Linnaeus, ci nenumărate. Dar chiar și așa, va fi greu să credem că un asiatic „standard” arată ca un suedez „standard”. Sigur, discursul anti-rasă are rolul lui de a lupta împotriva rasismului.
      Cred că au dreptate și cei care spun că nu există rase și cei care spun că există. Ține de ce iei în calcul când definești rasa.
      Altfel, nu cred că filozofia e chiar în afara „scenei”. Discursul public e dirijat, din spate, tot de filozofi; ei sunt cei care injectează idei și care, sub diverse forme, ajuns la TV și în vorbirea comună. „Excesul” de discurs minoritar de azi e un exemplu.
      Iar știința cu siguranță are nevoie de minți luminate cu pregătire în filozofie, care s-o „tălmăcească” într-o poveste digerabilă, căci, altfel, știința e de neînțeles.
  • Comentariul tău, publicat ca „vizitator”, va fi evaluat în scurt timp de către un moderator în vederea publicării. Utilizatorilor care au cont pe site ori care folosesc conturile de FB, Twitter ori Google li se publică în mod automat comentariile.
    Ioan · 00:34 05.01.2022
    Toți sînt cîini, dar de rase diferite. Așa și la pisici, și la oameni etc.
  • Comentariul tău, publicat ca „vizitator”, va fi evaluat în scurt timp de către un moderator în vederea publicării. Utilizatorilor care au cont pe site ori care folosesc conturile de FB, Twitter ori Google li se publică în mod automat comentariile.
    Ioan · 00:45 05.01.2022
    „Care este filozofia politică preferată?” Nu există filozofie politică, adică o filozofie a prostiei, e un nonsens. Cînd vorbim de filozofie, vorbim de rațiune, de gîndire logică, de gîndire în adevăr. Politicienii au gîndire politică, nu înțeleaptă, filozofică. 
  • Comentariul tău, publicat ca „vizitator”, va fi evaluat în scurt timp de către un moderator în vederea publicării. Utilizatorilor care au cont pe site ori care folosesc conturile de FB, Twitter ori Google li se publică în mod automat comentariile.
    Ioan · 00:55 05.01.2022
    Ce e un teletransporter?! Ar putea fi un scaner care scanează poziția  fiecărui atom și electron din ansamblul numit om, și un dispozitiv care să poată aranja atomi și electroni pe baza informației primită de la scaner.
Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Ești „vizitator” ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 



Dacă găsești util site-ul, ne poți ajuta cu o donație!


Contact
| T&C | © 2022 Scientia.ro