Greșeli exprimare limba română

Pot părţile agrea un contract? Este umilitor să fii patetic? Eşti fortuit să faci anumite lucruri, deşi nu vrei? Este acceptabil să „iei la cunoştinţă"? Vă invităm în articolul de faţă să luaţi contact cu câteva exemple de cuvinte utilizate în limbajul cotidian, dar înţelese şi folosite în mod greşit.

 

Dilemă: situaţie din care se poate ieşi în două feluri, dar ambele sunt defavorabile.

Greşit: Am o dilemă: să merg la mare ori să merg la munte în vacanţă.

Corect: Am o dilemă: să accept pedeapsa ori să mă opun şi să risc primirea notei 4.


Patetic
:
plin de patos, care emoționează, impresionează, înduioșează; plin de emfază, de afectare.

Greşit: Comportamentul este criticat de toţi colegii. Nu înţelegi, dar eşti patetic!

Corect: Interpretarea pianistului a fost patetică, iar cei mai în vârstă s-au simţit profund impresionaţi, unii fiind observaţi cum li s-au umezi ochii.

Greşit: Cum de eşti aşa de patetic, să te milogeşti pentru atât de puţin...

Corect: Cum de eşti aşa de jalnic, să te milogeşti pentru atât de puţin...

Explicaţie: contrar opiniei multora, patetic nu înseamnă „de toată jena, jenant", ci cumva opusul, aşa cum este arătat în prima parte a paragrafului şi cum poate fi verificat în dicţionarul limbii române. De „vină" pentru această utilizare greşită a termenului este limba engleză, unde „pathetic" înseamnă „jalnic", „vrednic de milă".

 

Alternativă: Posibilitate de a alege între două soluţii, între două situaţii care se exclud.

Greşit: Am două alternative: să devin şeful departamentului ori să ocup o funcţie similară cu cea curentă în străinătate.

Corect: Alternativa pe care o analizez este următoarea: să devin şeful departamentului ori să ocup o funcţie similară cu cea curentă în străinătate.

Explicaţie: în varianta greşită enunţarea existenţei a două alternative implică prezenţa a patru variante, ceea ce nu este în acord cu restul enunţului, în care se vorbeşte de două variante.

 

Fortuit: neprevăzut, întâmplător, venit pe neaşteptate; inopinat.

Greşit: Am fost fortuit să intru în clădire, deşi nu am avut în intenţie.

Corect: Am ajuns în clădire în mod fortuit, neştiind pe unde sunt, rătăcindu-mă.

 

A agrea: vb. I. Tranz. A vedea cu ochi buni, cu simpatie pe cineva.  A da consimţământul, a accepta un reprezentant diplomatic.

Greşit: Am agreat împreună acest document, deci nu putem spune că a fost doar dorinţa lor să facem astfel.

Corect: Am fost de acord împreună asupra acestui document, deci nu putem spune că a fost doar dorinţa lor să facem astfel.


Citiți și: Clișee ale limbii române moderne

 

A măsura: vb. I. I. Tranz. 1. A determina cu instrumente sau cu aparate de măsură, etaloane etc., valoarea unei mărimi (lungime, masă, greutate, tensiune electrică etc.); a lua măsura.

Greşit: Băiatul măsoară deja un metru şi 60 de centimetri.

Corect: Băiatul meu măsoară în fiecare săptămână cactusul pe care i l-am cumpărat de ziua lui.

Explicaţie: verbul a măsura este tranzitiv, aşadar trebuie însoţit de un complement direct.

Aceeaşi regulă i se va aplica şi verbului a semnifica, ce nu se poate folosi ca intranzitiv: „Acest artifact semnifică prin simplitate şi eleganţă".



Datorită, graţie, din cauza, din pricina

Greşit: El a murit datorită (graţie) prăbuşirii malului.

Corect: A murit din cauza (din pricina) prăbuşirii malului.

Explicaţie: datorită şi graţie presupun o cauzalitate benefică, aşadar nu pot fi folosite pentru a introduce un eveniment nefericit.

Din cauza este o formula generică, neutră, care poate fi folosită, în principiu, în toate situaţiile, fie că privesc o cauzalitate benefică, fie una aducătoare de rău.

Din pricina este folosit pentru a introduce un efect negativ, aşa cum este în exemplul de mai sus.

 

Punctual

Greşit: Aştept o argumentaţie punctuală.

Corect: Aştept o argumentaţie concretă (la subiect).


Citiți: Ce înseamnă „punctual” pentru mai multe detalii.

 

A adjudeca: vb. I. tr. (jur.) a atribui (un bun) aceluia care oferă mai mult în cadrul unei licitaţii publice. II. refl. a-şi atribui, a-şi lua ceva.

Greşit: Şi-a adjudecat premiul pentru cea mai bună interpretare.

Corect: A câştigat premiul pentru cea mai bună interpretare.

Explicaţie: nici una dintre cele două sensuri al verbului nu potriveşte în contextul dat, pentru că ar rezulta că ar fi vorba despre o autoatribuire a premiului.

 

Veleitate: s.f. Dorinţă, pretenţie, ambiţie (nejustificată).

Greşit: Acest primar are veleităţi care-l recomandă pentru un nou mandat.

Corect: Acest primar are calităţi care-l recomandă pentru un nou mandat.

Explicaţie: în mod greşit veleitate este folosit cu un sens pe care nu-l are, acela de calitate, însuşire pozitivă, probabil prin apropierea sonoră de valenţă.

 

În principal

Greşit: Colegii l-au bănuit ca vinovat, în principal, pe Ion.

Corect: Colegii l-au bănuit ca vinovat, în majoritate, pe Ion.

Explicaţie: principal este adjectiv şi trebuie înlocuit cu alte cuvinte potrivite contextului. Sinonime pentru acesta sunt îndeosebi, mai cu seamă, în esenţă ori în majoritate, folosite potrivit împrejurărilor.

 

A lua cunoştinţă

Greşit: Am luat la cunoştinţă (uneori cunoştiinţă) conţinutul documentului.

Corect: Am luat cunoştinţă de conţinutul documentului.

Explicaţie: Expresia a lua la cunoştinţă nu are sens în limba română şi chiar dacă ea este folosită in extenso, nu capătă corectitudine prin uzul asiduu. Cât despre cunoştiinţă, cei doi i nu se justifică; acest cuvânt este înrudit cu substantivul cunoaştere.

 

Capabilitate: însuşirea de a fi capabil.

Greşit: Acest nou soft are capabilităţi extraordinare, după cum vă voi arăta imediat.

Corect: Acest nou soft are caracteristici/posibilităţi extraordinare, după cum vă voi arăta imediat.

Explicaţia: după câte văd eu, cuvântul capabilitate, deşi greşit folosit după normele actuale ale limbii, pentru că nu e de găsit în DEX cu sensul din propoziţia de mai sus, va trebui asimilat în limba română, întrucât nu există nici un cuvânt românesc care să constituie o variantă de traducere acceptabilă pentru englezescul capability. Din pricina lipsei unei variante româneşti, cuvântul este astăzi adeseori folosit în limbajul de specialitate (computere, diverse echipamente militare şi civile etc). Substantivele folosite aici, caracteristici/posibilități, nu exprimă exact înţelesul cuvântul din limba engleză.

 

Inferior, superior


Greşit
:
Maria este mai superioară/inferioară decât lui Ionel.

Corect: Maria este superioară/inferioară lui Ionel.

Explicaţia: superior înseamnă "Care este de calitate mai bună; care se distinge de ceilalţi prin merite deosebite" şi nu suportă grade comparative.

 

Special

Greşit: Acest moment este mai special; întotdeauna mă emoţionează.

Corect: Acest moment este special; întotdeauna mă emoţionează.

Explicaţia: Că ceva este mai special auzim din ce mai des în jurul nostru, de la oameni la momente din viaţa cuiva. Numai că special are sensul de ieşit din comun, excepţional. Prin urmare, este o greşeală evidentă să se afirme că un moment este mai excepţional.

Aceeaşi regulă trebuie aplicată şi adjectivului „deosebit”.

 

Facilitate: Însuşire a ceea ce este facil; însuşirea de a realiza, de a face ceva fără mari eforturi, cu uşurinţă.

Greşit: Ne-am deplasat la facilităţile firmei pentru a verifica aparatura.

Corect: Ne-am deplasat la sediul/fabrica/laboratoarele firmei pentru a verifica aparatura.

Explicaţia: în limba engleză termenul facilities are înţelesul de o clădire ori un spaţiu care asigură anumite servicii. Nu există nici un motiv pentru a prelua sensul englezesc în limba română, întrucât există multiple modalităţi de a exprima ideea dorită folosind termeni româneşti.

 

Oneros: care impune cuiva sarcini; prin extensie: împovărător, apăsător; necinstit. Act cu titlu oneros = act juridic prin care o persoană se obligă să execute o prestaţie fără a urmări să primească ceva în schimb

Greşit: Toţi aceşti patroni au recurs la practici oneroase.

Corect: Toţi aceşti patroni au recurs la practici necinstite.

Explicaţia: sensul acestui cuvânt este acela de împovorător, apăsător, dificil. Deşi se poate găsi în Dex98, la finalul definiţiei cuvântului, şi sensul de necinstit, el nu are nici o justificare. Nu există o extensie a sensului fundamental al cuvântului care să se identifice cu sensul de necinstit. În opinia mea este o scăpare a DEX-ului, ca multe altele de altfel.

 

Salutar: Folositor sănătăţii, vieţii etc.; salvator.

Greşit: Prin faptul că a fost de acord cu privatizarea firmei, acest preşedinte a făcut un gest salutar.

Corect: Prin faptul că a fost de acord cu privatizarea firmei,, acest preşedinte a făcut un gest de salutat.

Explicaţie: salutar provine din latinescul salutaris, care are exact acelaşi înţeles ca în definiţia de mai sus. Chiar dacă pare să aibă de a face cu salutul, nu are. Este una dintre greşelile cele mai frecvente întâlnite in presă.

 

Laborios: Care cere multă muncă, care necesită încordare, efort şi osteneală.

Greşit: Preşedintele a desfăşurat o activitate laborioasă, semnând 24 de legi în numai două zile.

Corect: Lucrul într-un adăpost de câini maidanezi este o activitate laborioasă, plină de dificultăţi.

Explicaţie: laborios are mai degrabă o conotaţie negativă, implicând ideea de osteneală, muncă dificilă, iar nu pe aceea de activitate productivă, cu rezultate numeroase.

 

Lucrativ: Care aduce câştig; profitabil, rentabil; folositor, util.

Greşit: Spaţiile lucrative sunt foarte mici în noul sediu.

Corect: Am crezut că jurnalismul este o activitate lucrativă, dar nu este aşa dacă nu simpatizezi cu opiniile politice ale patronului.

Explicaţie: lucrativ provine din limba franceză (lucratif), unde este intrat din latină (lucrativus). În ambele limbi are sensul de profitabil. În limba română eroarea apare în urma asocierii de sens cu verbul a lucra.

 

A servi

Greşit: Am servit masa în oraş cu fiul unui bogătan din Bucureşti, deci sunt cineva!

Corect: Am luat masa în oraş cu fiul unui bogătan din Bucureşti, deci sunt cineva!

Corect: Chelnerul ne-a servit masa, mie şi fiului unui bogătan din Bucureşti, cu o iuţeală nemaipomenită!

Corect: Ne-am servit singuri, pentru că bietul chelner nu mai făcea faţă comenzilor!

Explicaţie: probabil că a servi pare varianta elevată pentru mulţi dintre cei ce-l uzitează. Oricât de banal ar suna, a lua masa ori, simplu, a mânca, sunt opţiuni de luat în seamă atunci când vreţi să formulaţi opinii ca în varianta greşită de mai sus.

 

Cronic

Greşit: Este eronată folosirea acestui cuvânt, indiferent de context, cu sensul de foarte grav, fără scăpare, în fază terminală etc.

Corect: adj. (Despre boli) Care are o evoluţie lentă, care are un caracter de durată. Fig. Care se prelungeşte multă vreme şi nu mai poate fi uşor înlăturat. - Din fr. chronique, lat. chronicus.

Explicaţie: după cum se poate observa din definiţie, cronic exprimă ideea de durată prelungită a unei boli, în principiu, şi nu face referire la cât de gravă, cât de periculoasă este aceasta. Desigur că, vorbind de boli, cu cât este mai lungă, cu atât este de presupus că efectele sale asupra organismului sunt mai grave, dar trebuie ţinut cont de adevăratul sens al termenului atunci când este folosit.

 

A cauza

Greşit: Statul prelungit la soare mi-a cauzat până la urmă.

Corect: Statul prelungit la soare mi-a provocat/cauzat probleme de sănătate până la urmă.

Explicaţia: A cauza înseamnă, simplu, a fi cauza unei întâmplări, a pricinui, a produce. După cum se observă, nu are conotaţii negative; din acest motiv este necesară o completare lămuritoare asupra efectelor produse de un anume eveniment, pentru că se poate cauza atât rău, cât şi bine.

 

A pune presiune

Greşit: A pus presiune pe noi şi am făcut ca el până la urmă.

Corect: Ne-a presat/a creat o presiune căreia nu i-am rezistat şi am făcut ca el până la urmă.

Explicaţia:  această exprimare, deşi folosită excesiv în comentariile sportive îndeosebi, dar în genere la televiziune şi radio, este o traducere nefericită cuvânt cu cuvânt a expresiei englezeşti to put pressure. Din fericire, există destule variante corecte ale ideii în discuţie. Din nefericire, din pricina ignoranţei cronice a jurnaliştilor recenţi limba română folosită în mass-media este una stricată şi vulgară.


Citiți și:

Pleonasme: copie xerox
Cacofonia: ce este şi cum poate fi evitată?
Cum se folosesc „decât" şi „doar"?
Clişee ale limbii române moderne
Reguli de folosire a virgulei
Cum se folosesc corect ghilimelele în limba română
Vise versus visuri. Cum este corect?
Viruşi versus virusuri. Cum este corect?
Greşeli de exprimare frecvente în limba română
Zece cuvinte pe care, cel mai probabil, nu le folosiți în mod corect
15 expresii din latină utilizate în mod frecvent în limba română.

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.