Cancerul este considerat o boală cu debut tardiv, de obicei la adulții cu vârsta de 50 de ani sau mai mult, însă datele recente sugerează că incidența acestuia a crescut marcant și la persoanele mai tinere. Numărul mare de persoane tinere diagnosticate cu cancer este asociat cu creșterea incidenței obezității și cu modificările din mediu, cu expunere mai crescută la fum și compuși de ardere ai combustibilului, schimbări în programul de somn, dezechilibre ale microbiomului și expuneri la diverși compuși carcinogeni.

Într-un studiu publicat recent în JAMA Network Open, s-a ajuns la concluzia că incidența cancerului debutat precoce (vârsta sub 50 de ani) a crescut pe parcursul a 9 ani, în timp ce incidența în rândul persoanelor peste 50 de ani a scăzut. Pe perioada studiului, s-a constatat o creștere a cazurilor care afectează persoanele de sex feminin față de bărbați, din cauza creșterii incidenței cancerului mamar și cancerului uterin.

Detalii

Înainte de a vorbi despre ce se poate face pentru a accelera metabolismul, vreau să menționez rapid ce nu ajută: suplimentele alimentare. Studii recente arată că pur și simplu sunt ineficiente, în ciuda publicității și afirmațiilor îndrăznețe din spațiul public.

Și mai vin cu o veste proastă, înainte de a intra efectiv în articol: dietele încetinesc metabolismul, pe termen lung.

Detalii

Este o întrebate legitimă: care e problema cu cartofii prăjiți? Sunt buni la gust, dar au o publicitate proastă. De ce?

Sunt mai multe motive. Un motiv foarte bun este acela că, după prăjirea în ulei, cartofii or să aibă mai multe calorii, în fapt de două ori mai multe. Un alt motiv este acela că prăjirea în ulei adaugă grăsimi nesănătoase. Cantitatea de sare ingerată cu cartofii prăjiți este mare, ceea ce vine cu alte riscuri de sănătate. În fine, un alt motiv este acela că, prin prăjire, sunt produse substanțe nocive, posibil cancerigene.

Detalii

Riscul de boli cardiovasculare poate fi cu 30%-50% mai ridicat la persoanele cu glicemie crescută, chiar şi când aceasta nu depăşeşte valorile prag pentru diagnosticul de diabet zaharat, conform unui studiu publicat în The Lancet Regional Health Europe.

Persoanele cu prediabet, diabet nediagnosticat și diagnosticat anterior au risc ridicat de boală cardiovasculară, în timp ce persoanele cu niveluri scăzute sau normale ale hemoglobinei glicozilate (HbA1c) au risc scăzut. Dacă glicemia este în limite normale, riscul de boli cardiovasculare este cu atât mai scăzut, cu cât glicemia este mai redusă.

Detalii

Afecțiunile medicale sunt clasificate în două mari categorii: boli cronice și boli acute.

O boală cronică este una care progresează lent, cu schimbări mici pe perioade lungi și care durează mult. Exemple de boli cronice: diabetul, cancerul sau hipertensiunea arterială.

Cauzele unei boli cronice țin de genetică, de mediu ori de obiceiuri nesănătoase (o alimentație inadecvată, sedentarism etc.).

Detalii

Găsirea unui echilibru între efectele benefice ale antibioticelor (eliminarea infecțiilor bacteriene) și cele nocive (afectarea florei intestinale și a sistemului imunitar, plus generarea rezistenței la antibiotice) reprezintă una dintre cele mai problematice provocări pentru cercetători. Identificarea unei căi de a administra antibioticele țintit (afectând doar bacteriile care generează infecția), alimentația corectă și folosirea antibioticelor doar în cazurile în care chiar este nevoie de acestea ar putea reprezenta abordarea corectă.

Detalii

Usturoiul pare să aibă ceva al lui... Oricât ai încerca să scapi de mirosul lui după ce-l mănânci, nu prea poți...

Problema principală este aceea că usturoiul, prin anumiți compuși chimici, nu rămâne la nivelul gurii, ci se transferă prin intermediul tractului gastrointestinal (sistemul digestiv) în sânge.

Și mai rău, de acolo o substanță chimică (sulfura de metil alil; eng. allyl methyl sulfide) este eliminată din organism prin pori (transpirație), urină, dar și prin intermediul plămânilor (unde substanța ajunge să „contamineze” aerul plămânilor). Întregul proces de eliminare a substanței poate dura până la 24 de ore.

Detalii

Substanțele nutritive sunt substanțele pe care organismul le utilizează pentru dezvolta, menține și repara țesuturi.

Apa, carbohidrații, lipidele (grăsimile), proteinele, vitaminele și câteva minerale sunt nutrienți sau substanțe nutritive.

Pe lângă substanțe nutritive în alimente se mai găsesc și alți compuși, precum fibre, fitonutrienți (fitochimicale), pigmenți, aditivi, alcooli etc.

Fitonutrienții sunt compuși chimici care apar natural în plante, precum: carotenoida, polifenolul, luteina, zeaxantina, licopenul, acidul elagic sau hesperidina.

Detalii

Potrivit ultimului raport de țară privind cancerul, în România au apărut în anul 2020 circa 95.000 de mii de cazuri noi de cancer. În 28% dintre cazurile de cancer apărute la femei a fost vorba despre cancer la sân. În fapt, la femei, cancerul la sân este cel cu incidența cea mai mare, urmat de cel colorectal, 12%; la bărbați sunt trei tipuri de cancer dominante, cu procente similare: de plămân, 17%, de prostată, 16%, și colorectal, 15%.

Recent am publicat mai multe articole care au la bază cartea „How not to die” a doctorului american Michael Greger. Michael Greger este un medic american, recunoscut pentru preocuparea pentru nutriția omului, siguranța alimentară și, în genere, pentru problemele de sănătate publică. Dă clic tag-ul de la finalul articolului, „how-not-to-die-michael-greger”, pentru a accesa aceste articole. 

Detalii

Care este diferența dintre plante, vegetale, legume și leguminoase? Acești termeni sunt utilizați de multe ori în mod interschimbabil, în special în domeniul nutriției. Și din acest punct de vedere vrem să clarificăm lucrurile în acest articol.

Deși nu este foarte simplu să stabilești delimitări ferme între conceptele menționate (plante, vegetale, legume și leguminoase), în special pentru că în literatura de limbă engleză (de unde se traduc cărțile la noi) sunt abordări diferite, se poate totuși lămuri într-un mod rezonabil despre ce vorbim atunci când utilizăm acești termeni.

Întâi de toate trebuie menționat că sintagma standard în nutriție este „legume și fructe”. Este important acest aspect, pentru ne lămurește despre un lucru: legumele se referă generic la plantele pe care le folosim în alimentația umană.

Detalii

Cu o natalitate redusă și o speranță de viață asemenea, cu spor negativ constant, cu rate mari de morbiditate și mortalitate evitabilă și o emigrație importantă, România rămâne una dintre țările plasate sub media UE la mulți dintre indicatorii de performanță și eficiență a sistemului de sănătate.

Actuala Strategie Națională de Sănătate „Împreună pentru sănătate”, elaborată de Ministerul Sănătății și gândită pentru perioada 2022-2030, își propune să schimbe starea de fapt, deplasând accentul pe sănătatea cetățeanului privit ca o persoană cu nevoi multidimenisonale și nu ca un simplu pacient, cum a fost cazul în precedenta strategie.

Abordarea centrată pe cetățeni ia în considerare faptul că, înainte ca aceștia să devină pacienți, ei trebuie să fie informați cu privire la sănătatea lor, să și-o poată proteja, iar mediul în care ei trăiesc să fie unul de bună calitate.

Detalii

Presa abundă în informații generice despre alimentație ori, la polul opus, despre beneficiile formidabile ale unui aliment sau altul (de regulă, fără context, fără informații științifice care să susțină afirmațiile).

Michael Greger este un medic american, recunoscut pentru preocuparea pentru nutriția omului, siguranța alimentară și, în genere, pentru problemele de sănătate publică. Am publicat mai multe articole în ultimele luni care au la bază scrierile acestuia (vezi tag-ul de la finalul articolului, „how-not-to-die-michael-greger”, pentru a accesa aceste articole).

În acest articol vom vorbi despre lista celor 11 tipuri de alimente esențiale pentru alimentația zilnică a omului, așa cum a fost menționată de Greger în cartea sa „Cum să nu mori”, cu scurte explicații privind beneficiile fiecărui aliment.

Detalii

Ce sunt trigliceridele? Trigliceridele reprezintă principala formă în care găsim grăsimile în organismul uman. Acestea sunt compuse din trei acizi grași și glicerol (sau glicerină). Nivel trigliceridelor poate fi un indicator al sindromului metabolic, care crește riscul de infarct miocardic sau atac vascular cerebral.

Acizii grași sunt lanțuri de diferite mărimi de atomi de carbon, oxigen și hidrogen. Aceștia pot fi saturați sau nesaturați. Aceștia se numesc saturați în situația în care atomii de carbon formează toate cele patru legături posibile cu alți atomi și nesaturați atunci când atomii de carbon mai pot forma legături chimice cu atomi de hidrogen.

Detalii

Într-un studiu publicat în revista Pediatrics a fost confirmat fenomenul cunoscut ca „marșul alergic”, un model care descrie progresia naturală a bolilor alergice la copii, de la naștere și până la vârsta adultă.

S-au analizat datele a peste 200.000 de pacienți pediatrici, pe o perioadă cuprinsă între 1999 și 2020, fiind incluși nou-născuți, copii și adolescenți până la vârsta de 18 ani. A fost descris modelul „marșului alergic”, în care alergiile au ca primă prezentare eczema, urmată de alergiile alimentare, astm și alergiile la factorii din mediul înconjurător.

Detalii

În legătură cu evoluția stării de sănătate a populației nu avem niciun proiect major. Iar un cumul de factori face ca predicția din acest articol, conform căreia populația României va fi din ce în ce mai bolnavă pe măsură ce trec anii, să fie greu de infirmat de realitate.

Pe scurt, doi sunt factorii care influențează negativ starea de sănătate a populației pe termen mediu și lung: modernitatea și lipsa de educație formală. La o primă privire nu este evident, probabil, care ar putea fi legătura celor două cu starea de sănătate, dar ne vom lămuri imediat.

Detalii

Pagina 2 din 17


Pentru a descărca, gratuit, cartea,
clic pe imagine

Q&A: ultimele întrebări