Rolul suplimentelor de vitamine este un subiect în dezbatere de mulți ani, iar o poziție definitivă, universală, a medicilor nu a fost și nu va fi atinsă prea curând. Probabil din motive solide, cum ar fi diferențele de alimentație între diversele populații ale lumii, dar și diferențele dintre indivizii din interiorul aceleași populații.
Unii nutriționiști sunt totuși de opinie că alimentația ar trebui să răspundă la nevoile organismului pentru vitamine. Dar uneori nu e posibil. Un caz discutat în literatura de specialitate este, de exemplu, cel al iodului.
Iodul
Iodul este un element chimic esențial pentru funcționarea corectă a glandei tiroide, deoarece face parte din hormonii tiroidieni T3 (triiodotironina) și T4 (tiroxina). Acești hormoni reglează metabolismul, creșterea și dezvoltarea organismului.
Deficiența de iod poate duce la gușă (mărirea tiroidei), hipotiroidism și probleme cognitive, în special la copii și femeile însărcinate. Sursele naturale de iod includ algele marine, peștele, lactatele și sarea iodată.
Sunt zone unde nivelul de iod este redus în sol. Asta înseamnă că alimentele nu asigură suficient iod. De aceea s-a și ajuns în anumite țări la decizia de a adăuga iod în apă sau de a fortifica anumite produse alimentare cu iod.
În România sarea destinată consumului uman și animal este obligatoriu iodată prin lege.
Vitamina D
Într-un studiu publicat în 2023 se arată că 79% dintre persoanele analizate, din România, prezentau un deficit de vitamina D!
Vitamina D are un rol important în sănătatea oaselor și, posibil, în reducerea riscului pentru anumite tipuri de cancere, în sănătatea cardiovasculară, diabet, bolile infecțioase șamd.
Deficitul de vitamina D poate duce la probleme de sănătate, inclusiv: osteoporoză și risc crescut de fracturi, slăbirea sistemului imunitar, riscuri cardiovasculare, probleme musculare (durere, slăbiciune) și creșterea riscului de boli cronice.
Cauzele deficienței de vitamina D:
- Expunere insuficientă la soare; mai ales în perioada rece, când expunerea la soare este redusă. Vitamina D se produce în piele sub acțiunea radiațiilor UVB ale soarelui.
- Dieta săracă în vitamina D.
- Poluarea: nivelurile ridicate de poluare în anumite zone pot împiedica absorția luminii solare și, implicit, producția de vitamina D.
- Folosirea protecției solare: protecția solară reduce sinteza vitaminei D, ceea ce poate contribui și ea la deficiență, mai ales la persoanele care stau mult în interior și aplică protecție solară chiar și atunci când sunt afară.
Pentru a preveni deficiența de vitamina D, se recomandă:
- Expunerea la soare în mod regulat, timp de aproximativ 10-30 de minute pe zi, în funcție de tipul de piele și condițiile climatice.
- Suplimente de vitamina D (în special în timpul iernii) atunci când nu se poate asigura o cantitate adecvată prin dietă și expunere solară.
- Alimente bogate în vitamina D, cum ar fi peștele gras (somon, sardine), ficatul de vită, ouăle și lactatele fortificate.
Un supliment de vitamina D de 1000-2000 IU/zi ar trebuie să fie suficient pentru cei mai mulți cu deficiențe, pentru a-i aduce la valori în sânge de vitamina D de 75 nmol/L.
Folatul
Folatul este o vitamină din complexul de vitamine B, cunoscută și sub denumirea de vitamina B9. Este esențial pentru sinteza ADN-ului, diviziunea celulară și producerea globulelor roșii. Se găsește în mod natural în alimente precum legumele cu frunze verzi (spanac, kale), citricele, leguminoasele și ficatul.
Forma sintetică a folatului este acidul folic, utilizat în suplimente și alimente fortificate. Organismul trebuie să transforme acidul folic într-o formă activă (5-MTHF) pentru a-l folosi eficient. Unele persoane au mutații genetice (cum ar fi MTHFR) care reduc capacitatea de conversie a acidului folic, motiv pentru care pot beneficia mai mult de suplimente cu folat metilat (5-MTHF).
Folatul este esențial în special în sarcină, deoarece previne defectele de tub neural la făt. De asemenea, contribuie la sănătatea cardiovasculară prin reducerea homocisteinei, un aminoacid asociat cu riscul de boli de inimă.
Un nivel redus de folat, combinat cu niveluri suboptime de vitaminele B6 și B12, contribuie la concentrații ridicate în sânge ale homocistinei, care crește riscul de boli cardiovasculare.
Homocistina este un aminoacid care se formează în organism ca produs intermediar al metabolismului unui alt aminoacid esențial, metionina. Este un compus cu sulf, iar nivelurile sale în sânge sunt reglate de vitaminele B, în special de vitamina B6, vitamina B12 și acidul folic (vitamina B9). Aceste vitamine ajută la transformarea homocistinei într-un alt aminoacid, cisteina, sau o reconvertesc în metionină, astfel prevenind acumularea de homocistin în sânge.
Suplimentarea cu folat la persoanele cu niveluri reduse poate contribui la prevenirea bolilor cardiovasculare și a atacului cerebral.
Cantitatea recomandată de folat, din toate sursele, este de 400 mcg/zi.
Vitamina B12
Deși deficitul poate fi prezent și la tineri, multe persoane în vârstă au valori suboptime de vitamina B12.
Pe măsură ce îmbătrânim, există câțiva factori care pot afecta absorbția vitaminei B12:
- Scăderea producției de acid gastric: la persoanele în vârstă, producția de acid gastric scade semnificativ (hipoacidemie). Un nivel scăzut de acid gastric face mai greu procesul de eliberare a vitaminei B12 din alimente. Acest lucru poate duce la deficit de vitamina B12, chiar dacă dieta include suficientă vitamină B12.
- Urmările utilizării medicamentelor: mulți vârstnici folosesc inhibitori ai pompei de protoni (IPP) sau antacide pentru tratarea refluxului gastric sau a ulcerațiilor. Aceste medicamente reduc și mai mult aciditatea stomacului, agravând deficiența de vitamina B12.
- Scăderea producției de factor intern: la persoanele vârstnice, există riscul ca producția de factor intern să scadă sau să devină mai puțin eficientă, ceea ce poate îngreuna absorbția vitaminei B12. Factorul intern este o proteină esențială produsă de celulele parietale din stomac, care joacă un rol crucial în absorbția vitaminei B12 din intestinul subțire.
Deficitul de vitamina B12 la persoanele în vârstă poate avea efecte serioase, precum:
- Anemie megaloblastică: un tip de anemie care apare atunci când măduva osoasă produce celule roșii imature și mai mari decât normal.
- Tulburări neurologice: deficitul de vitamina B12 poate afecta sistemul nervos, cauzând simptome precum slăbiciune musculară, amorțeală, furnicături, tulburări de memorie și chiar demență.
- Oboseală și depresie: deficitul poate contribui la oboseală severă, slăbiciune generală și stări depresive.
Pentru a preveni deficitul de vitamina B12, persoanele vârstnice ar trebui să ia în considerare:
- Suplimente de vitamina B12 (sub formă de pastile, lichide sau injecții).
- Alimente fortificate cu vitamina B12: produse alimentare (de exemplu, lapte, cereale sau produse pe bază de soia) pot fi fortificate cu vitamina B12, ceea ce poate ajuta la menținerea unui nivel adecvat.
Calciul
Mulți adulți iau suplimente de calciu în principal pentru a reduce riscul de osteoporoză și fracturi. Dar dovezile privind utilitatea aportului de calciu se bazează pe studii pe durate scurte, care pot fi înșelătoare. Studiile randomizate și studiile prospective nu susțin o reducere a riscului de fracturi prin creșterea aportului.
În schimb, într-o metaanaliză a studiilor randomizate de suplimente de calciu fără vitamina D, persoanele care au primit suplimentele au avut un risc dublu de fractură de șold comparativ cu placebo.
De asemenea, suplimentele de calciu pot crește riscul de pietre la rinichi și infarct miocardic.
Așadar, dovezile actuale sugerează că persoanele care consumă cel puțin o porție de lapte sau alt produs lactat pe zi și care ating aportul adecvat de 500 mg/zi conform OMS, nu ar trebui să ia un supliment de calciu.
Pentru cei care nu consumă produse lactate zilnic, un supliment de 500 mg/zi ar putea fi luat în considerare, dar dovezile nu sunt clare că acest lucru va fi util, în contextul unei diete echilibrate.
Eficiența multivitaminelor
Există puține studii pe termen lung finalizate privind eficiența multivitaminelor.
Într-un studiu randomizat efectuat într-o regiune din China, cunoscută pentru un consum scăzut de fructe și legume al populației, un supliment care conținea β-caroten, vitamina E și seleniu a redus incidența cancerului de stomac.
Într-un studiu efectuat printre femeile din Tanzania infectate cu virusul imunodeficienței umane (HIV), un supliment multivitaminic care conținea vitamine din complexul B, vitamina E și vitamina C a redus progresia bolii și mortalitatea asociată HIV.
Studiul francez Su.Vi.Max, care a investigat o combinație de zinc și antioxidanți în doze mici, a arătat o reducere semnificativă de 31% a incidenței cancerului și o mortalitate generală mai mică la bărbați, dar rezultatele nu au fost semnificative la femei, care aveau o nutriție mai bună.
Efecte adverse
Orice recomandare privind utilizarea suplimentelor nutriționale trebuie să ia în considerare cu atenție posibilele efecte adverse.
Unul dintre puținele efecte adverse ale utilizării suplimentelor de vitamine la nivelul dozei zilnice recomandate pare să fie creșterea riscului de fracturi de șold cauzate de vitamina A atunci când aceasta este consumată la 5000 UI/zi sub formă de retinol. Un aport mai mare de vitamina A preformată (retinol) a fost asociat cu riscuri suplimentare de fracturi de șold în anumite studii, iar riscuri mai mari au fost observate atât pentru utilizarea de vitamine multiple, cât și pentru suplimente specifice de vitamina A. De asemenea, concentrațiile de retinol seric au fost asociate cu riscul viitor de fracturi. Aceste efecte ar putea fi cauzate de competiția la nivelul receptorului vitaminei D și nu ar fi apărut dacă concentrațiile de vitamina D ar fi fost adecvate. Ca urmare, cantitatea de retinol din majoritatea miltivitaminelor a fost redusă.
Riscurile utilizării unui supliment multivitaminic la nivelul dozei zilnice recomandate par minime; utilizarea unui produs multivitaminic zilnic cu 1000 până la 2000 UI de vitamina D pare a fi fără riscuri.
Orice inițiativă de a încorpora în alimentație suplimentele alimentare nu ar trebui să înlocuiască eforturile de îmbunătățire a dietei.
Sursa principală: cartea Modern nutrition in health and disease, ed. 11 (2014).
Credit imagine depositphotos.com
