Potrivit ultimului raport de țară privind cancerul, în România au apărut în anul 2020 circa 95.000 de mii de cazuri noi de cancer. În 28% dintre cazurile de cancer apărute la femei a fost vorba despre cancer la sân. În fapt, la femei, cancerul la sân este cel cu incidența cea mai mare, urmat de cel colorectal, 12%; la bărbați sunt trei tipuri de cancer dominante, cu procente similare: de plămân, 17%, de prostată, 16%, și colorectal, 15%.
Recent am publicat mai multe articole care au la bază cartea „How not to die” a doctorului american Michael Greger. Michael Greger este un medic american, recunoscut pentru preocuparea pentru nutriția omului, siguranța alimentară și, în genere, pentru problemele de sănătate publică. Dă clic tag-ul de la finalul articolului, „how-not-to-die-michael-greger”, pentru a accesa aceste articole.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Care este diferența dintre plante, vegetale, legume și leguminoase? Acești termeni sunt utilizați de multe ori în mod interschimbabil, în special în domeniul nutriției. Și din acest punct de vedere vrem să clarificăm lucrurile în acest articol.
Deși nu este foarte simplu să stabilești delimitări ferme între conceptele menționate (plante, vegetale, legume și leguminoase), în special pentru că în literatura de limbă engleză (de unde se traduc cărțile la noi) sunt abordări diferite, se poate totuși lămuri într-un mod rezonabil despre ce vorbim atunci când utilizăm acești termeni.
Întâi de toate trebuie menționat că sintagma standard în nutriție este „legume și fructe”. Este important acest aspect, pentru ne lămurește despre un lucru: legumele se referă generic la plantele pe care le folosim în alimentația umană.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Cu o natalitate redusă și o speranță de viață asemenea, cu spor negativ constant, cu rate mari de morbiditate și mortalitate evitabilă și o emigrație importantă, România rămâne una dintre țările plasate sub media UE la mulți dintre indicatorii de performanță și eficiență a sistemului de sănătate.
Actuala Strategie Națională de Sănătate „Împreună pentru sănătate”, elaborată de Ministerul Sănătății și gândită pentru perioada 2022-2030, își propune să schimbe starea de fapt, deplasând accentul pe sănătatea cetățeanului privit ca o persoană cu nevoi multidimenisonale și nu ca un simplu pacient, cum a fost cazul în precedenta strategie.
Abordarea centrată pe cetățeni ia în considerare faptul că, înainte ca aceștia să devină pacienți, ei trebuie să fie informați cu privire la sănătatea lor, să și-o poată proteja, iar mediul în care ei trăiesc să fie unul de bună calitate.
- Detalii
- Scris de: Redacția RaportulDeGarda.ro
Presa abundă în informații generice despre alimentație ori, la polul opus, despre beneficiile formidabile ale unui aliment sau altul (de regulă, fără context, fără informații științifice care să susțină afirmațiile).
Michael Greger este un medic american, recunoscut pentru preocuparea pentru nutriția omului, siguranța alimentară și, în genere, pentru problemele de sănătate publică. Am publicat mai multe articole în ultimele luni care au la bază scrierile acestuia (vezi tag-ul de la finalul articolului, „how-not-to-die-michael-greger”, pentru a accesa aceste articole).
În acest articol vom vorbi despre lista celor 11 tipuri de alimente esențiale pentru alimentația zilnică a omului, așa cum a fost menționată de Greger în cartea sa „Cum să nu mori”, cu scurte explicații privind beneficiile fiecărui aliment.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Ce sunt trigliceridele? Trigliceridele reprezintă principala formă în care găsim grăsimile în organismul uman. Acestea sunt compuse din trei acizi grași și glicerol (sau glicerină). Nivel trigliceridelor poate fi un indicator al sindromului metabolic, care crește riscul de infarct miocardic sau atac vascular cerebral.
Acizii grași sunt lanțuri de diferite mărimi de atomi de carbon, oxigen și hidrogen. Aceștia pot fi saturați sau nesaturați. Aceștia se numesc saturați în situația în care atomii de carbon formează toate cele patru legături posibile cu alți atomi și nesaturați atunci când atomii de carbon mai pot forma legături chimice cu atomi de hidrogen.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Într-un studiu publicat în revista Pediatrics a fost confirmat fenomenul cunoscut ca „marșul alergic”, un model care descrie progresia naturală a bolilor alergice la copii, de la naștere și până la vârsta adultă.
S-au analizat datele a peste 200.000 de pacienți pediatrici, pe o perioadă cuprinsă între 1999 și 2020, fiind incluși nou-născuți, copii și adolescenți până la vârsta de 18 ani. A fost descris modelul „marșului alergic”, în care alergiile au ca primă prezentare eczema, urmată de alergiile alimentare, astm și alergiile la factorii din mediul înconjurător.
- Detalii
- Scris de: Dr. Ana Maria Vasile
În legătură cu evoluția stării de sănătate a populației nu avem niciun proiect major. Iar un cumul de factori face ca predicția din acest articol, conform căreia populația României va fi din ce în ce mai bolnavă pe măsură ce trec anii, să fie greu de infirmat de realitate.
Pe scurt, doi sunt factorii care influențează negativ starea de sănătate a populației pe termen mediu și lung: modernitatea și lipsa de educație formală. La o primă privire nu este evident, probabil, care ar putea fi legătura celor două cu starea de sănătate, dar ne vom lămuri imediat.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Deși merele nu sunt considerate un super-aliment, ele sunt totuși catalogate drept un aliment funcțional.
Cu toții am auzit că un măr pe zi ține medicul departe, dar cât de adevărat este asta? Merele nu sunt bogate în vitamina A și nici nu sunt benefice pentru vedere precum morcovii. Nu sunt o sursă excelentă de vitamina C și, prin urmare, nu ajută împotriva răcelii, așa cum fac portocalele.
Totuși, merele conțin diverse substanțe bioactive – substanțe chimice naturale care apar în cantități mici în alimente și care au efecte biologice în organism. Aceste substanțe chimice nu sunt clasificate ca nutrienți, precum vitaminele. Deoarece mărul conține multe substanțe bioactive care promovează sănătatea, acesta este considerat un aliment „funcțional”.
- Detalii
- Scris de: Janet Colson
Din cauza consecinţelor negative asupra sănătăţii, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a recomandat limitarea consumului de zahăr la mai puţin de 10% din aportul caloric zilnic al unei persoane. În acest context, industria alimentară a început să utilizeze din ce în ce mai des îndulcitorii artificiali în locul zahărului din alimente şi băuturi. Aceste substanţe au capacitate ridicată de îndulcire, chiar şi în cantităţi scăzute, şi au un aport caloric minim. Datorită acestor caracteristici, consumul de îndulcitori artificiali a devenit o strategie din ce în ce mai frecvent utilizată pentru a combate obezitatea şi hiperglicemia.
Luna aceasta, însă, IARC (International Agency for Research on Cancer) din cadrul OMS a clasificat aspartamul, unul dintre cei mai utilizaţi îndulcitori artificiali, drept potenţial agent carcinogen, ridicând numeroase semne de întrebare referitoare la siguranţa consumului acestor substanţe şi efectele asupra sănătăţii. Dar ce spun studiile despre îndulcitorii artificiali?
- Detalii
- Scris de: Dr. Monica Dugăeșescu
Pentru a slăbi, trebuie să existe un deficit de calorii, adică să introduci în corp mai puține calorii decât cele consumate. Dar deficitul caloric nu duce doar la pierderea grăsimii, ci, inevitabil, și a mușchilor. În primele zile de deficit caloric, corpul folosește rezervele de glicogen pentru energie.
Glicogenul este o polizaharidă compusă din mai multe molecule de glucoză. Glucoza din sânge poate fi transformată și stocată sub formă de grăsime în țesutul adipos, atunci când cantitatea de alimente ingerate depășește necesarul de energie al organismului și capacitatea de stocare în ficat și mușchi, sub formă de glicogen.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Bolile pulmonare pot lua mai multe forme, dintre care cele mai importante sunt: cancerul la plămâni, boala pulmonară obstructivă cronică și astmul. Cancerul la plămâni ucide circa 8.500 de români anual.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Ouăle reprezintă o sursă bogată și accesibilă de nutrienți și substanțe bioactive, însă conținutul ridicat în colesterol a reprezentat un motiv de îngrijorare legat de consumul acestui aliment. Relația dintre colesterolul sanguin și bolile cardiovasculare este demonstrată, iar terapiile care scad colesterolul LDL (LDL-C) reprezintă un palier important în prevenția secundară.
Ipoteza legată de implicarea colesterolului din dietă în riscul cardiovascular a fost lansată în 1968, urmând ca American Heart Association să adopte o recomandare legată de restricționarea aportului de colesterol la 300 mg/zi, fiind inclusă limitarea consumului de ouă la max. 3 pe săptămână. Metabolismul colesterolului a fost investigat între timp, fiind descoperit că aportul exogen, prin dietă, determină scăderea sintezei endogene a colesterolului, ceea ce menține homeostazia acestui compus la nivelul organismului. De asemenea, colesterolul conținut din ouă nu este bine absorbit, ceea ce limitează impactul aportului exogen prin acest aliment.
- Detalii
- Scris de: Dr. Monica Dugăeșescu
Articolul are la bază cartea „How not to die” a doctorului american Michael Greger. Autorul pornește de la ideea că alimentația este un factor determinat în sănătatea trupului, unul însă ignorat de medicina tradițională, medicii fiind plătiți pentru „pastilele și procedurile pe care le prescriu”, pentru cantitatea așadar, nu pentru calitatea serviciilor. Unul dintre motivele pentru care lucrurile stau astfel este și acela că nutriția primește puțină atenție în facultățile de medicină. Pe de altă parte, cum observă cei care ajung la doctor, medicii tratează consecințele bolilor, nu cauzele; pentru a trata cauzele, ai nevoie de o pregătire suplimentară (dincolo de „ce medicament / procedură se aplică la aceste simptome”).
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Numărul de cazuri de diabet a crescut în ultimii 40 de ani de la 100 de milioane la 500 de milioane, ceea ce a dus la creșterea numărului de cazuri de afecțiuni asociate, precum obezitatea și riscul de boli cardiovasculare.
Un studiu recent publicat în Nature care a analizat date din 184 de țări colectate într-o perioadă de aproape 30 de ani (1990 - 2018) a arătat că una dintre cauzele fundamentale ale diabetului de tip II este alimentația deficitară (responsabilă pentru circa 95% dintre cazuri).
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Stilul de viață se referă, în esență, la alimentație și la activitatea fizică. Pentru o viață sănătoasă cele două trebuie îmbinate. Dar alimentația este esențială, iar fără o alimentație echilibrată, efectele sportului asupra sănătății organismului sunt totuși limitate.
În ultimul an am publicat o serie de articole de detaliu cu privire la știința alimentație. În această broșură, pe care o puteți descărca în mod gratuit din cuprinsul acestui articol, am inclus cele mai relevante informații cu privire la regulile de urmat pentru o alimentație sănătoasă. De asemenea, am introdus informațiile esențiale cu privire cele două tipuri mari de nutrienți: macronutrienții (carbohidrații, grăsimile (incluzând acizii grași și colesterolul), fibrele și apa) - care furnizează energie organismului și micronutrienții (vitaminele și mineralele).
- Detalii
- Scris de: Iosif A.