Pandemia de COVID-19 a scos în evidență o mare cantitate de dezinformare pe multe subiecte, în special în domeniile științei și sănătății. De atunci, supraîncărcarea cu informații continuă, iar mulți oameni sunt pe bună dreptate confuzi din cauza unui val de informații contradictorii despre sănătate. Chiar și sfaturile experților sunt adesea contradictorii.
În plus, unii distorsionează uneori în mod intenționat rezultatele cercetărilor pentru a promova o anumită agendă. De exemplu, fosfatul trisodic este un aditiv alimentar comun în prăjituri și fursecuri, folosit pentru a îmbunătăți textura și a preveni alterarea, dar influencerii exploatează faptul că substanța este folosită și în vopsele și produse de curățenie pentru a sugera că este dăunătoare sănătății.
Astfel de afirmații se pot răspândi rapid, creând concepții greșite larg răspândite și subminând încrederea în cercetarea științifică legitimă și în sfaturile medicale. Creșterea importanței rețelelor sociale ca sursă de știri și informații alimentează și mai mult răspândirea viziunilor pseudoștiințifice.
Dezinformarea este omniprezentă în domeniul sănătății și nutriției. Rezultatele cercetărilor în nutriție sunt rareori clare, deoarece dieta este doar unul dintre numeroșii factori ce țin de stilul de viață care afectează sănătatea, dar utilizarea alimentelor și a suplimentelor alimentare ca panaceu este deosebit de seducătoare.
Sunt profesor asistent, specializat în educație medicală și comunicare științifică. De asemenea, instruiesc oameni de știință și viitori profesioniști din domeniul sănătății cum să-și comunice rezultatele cercetării către publicul larg.
În opinia mea, contracararea vocilor influencerilor de pe rețelele sociale și a activiștilor din domeniul sănătății care promovează afirmații pseudoștiințifice despre sănătate necesită încredere în știința prevenției bolilor. Cercetările extinse au produs un set de practici bazate pe dovezi și măsuri de sănătate publică ce s-au dovedit în mod constant a îmbunătăți sănătatea a milioane de oameni din întreaga lume. Evaluarea afirmațiilor populare despre sănătate pe baza acestor lucrări poate ajuta la distingerea celor care se bazează pe știință solidă.
Navigând prin teritoriul informațiilor „amestecate”
Informații contradictorii pot fi găsite despre aproape tot ceea ce mâncăm și bem.
Asta pentru că un aliment sau o băutură sunt rareori pur și simplu bune sau rele. În schimb, efectele sale asupra sănătății pot depinde de multe, de la cantitatea consumată de o persoană până la zestrea sa genetică. De exemplu, sute de studii științifice descriu beneficiile pentru sănătate ale cafelei și, pe de altă parte, riscurile sale pentru sănătate.
O privire de ansamblu poate indica într-o direcție sau alta, dar știrile și postările de pe rețelele sociale promovează adesea concluzii bazate pe un singur studiu.
Lucrurile pot deveni și mai confuze cu suplimentele alimentare, deoarece oamenii care le promovează fac adesea afirmații ferme despre beneficiile lor pentru sănătate.
Oțetul de mere
Luați, de exemplu, oțetul de mere. Oțetul de mere a fost prezentat ca un remediu natural pentru o varietate de afecțiuni, inclusiv probleme digestive, sănătatea urinară și gestionarea greutății. Într-adevăr, unele studii au arătat că ar putea ajuta la scăderea colesterolului, pe lângă alte beneficii pentru sănătate, dar, în general, aceste studii se bazează pe grupuri mici de subiecți și sunt neconcludente.
Susținătorii acestei substanțe susțin adesea că o anumită componentă a acesteia – sedimentul tulbure de la fundul sticlei numit „mama” (eng. the mother) – este deosebit de benefică datorită bacteriilor și drojdiilor pe care le conține. Dar nu există cercetări care să susțină afirmația că ar oferi vreun beneficiu pentru sănătate.
O regulă bună este că trucurile de sănătate care promit soluții rapide sunt aproape întotdeauna prea bune pentru a fi adevărate. Și chiar și atunci când suplimentele oferă unele beneficii pentru sănătate în anumite circumstanțe este important să ne amintim că acestea sunt în mare măsură scutite de reglementările Administrației pentru Alimente și Medicamente. Aceasta înseamnă că ingredientele de pe etichetele lor ar putea conține mai mult sau mai puțin din ingredientele promise sau alte ingrediente nelistate, care pot provoca daune, cum ar fi toxicitatea hepatică.
Este, de asemenea, important să reținem că industria globală de suplimente alimentare valorează peste 150 de miliarde de dolari pe an, așa că firmele – și influencerii din domeniul „wellness” – care vând suplimente au un interes financiar în a convinge publicul de valoarea lor.
Cum este distorsionată știința nutriției
Fără îndoială, o nutriție bună este fundamentală pentru sănătatea ta. Studiile arată în mod constant că o dietă echilibrată care conține o varietate de nutrienți esențiali poate ajuta la prevenirea bolilor cronice și la promovarea bunăstării generale.
De exemplu, mineralele precum calciul și fierul susțin sănătatea oaselor și, respectiv, circulația oxigenului în sânge. Proteinele sunt esențiale pentru repararea și creșterea mușchilor, iar grăsimile sănătoase, cum sunt cele din avocado și nuci, sunt vitale pentru sănătatea creierului.
Cu toate acestea, afirmațiile pseudoștiințifice distorsionează adesea astfel de fapte de bază pentru a promova ideea că anumite diete sau suplimente pot preveni sau trata boli.
Vitamina C
De exemplu, se știe că vitamina C joacă un rol în susținerea sistemului imunitar și poate ajuta la reducerea duratei și severității răcelii.
Dar, în ciuda afirmațiilor contrare, consumul de cantități mari de vitamina C nu previne răcelile. De fapt, organismul are nevoie doar de o anumită cantitate de vitamina C pentru a funcționa corespunzător, iar excesul este pur și simplu eliminat.
Unele companii susțin că suplimentele lor au la bază dovezi științifice care arată că pot vindeca boli sau îmbunătăți funcția cerebrală, fără să aibă însă cercetări credibile care să susțină aceste afirmații.
Alte companii exagerează beneficiile, subestimând în același timp riscurile.
Laptele crud
De exemplu, influencerii din domeniul wellness au promovat laptele crud în locul celui pasteurizat ca o alegere mai naturală și mai nutritivă, dar consumul lui este riscant. Laptele nepasteurizat poate conține bacterii dăunătoare care duc la boli gastrointestinale și, în unele cazuri, la boli mult mai grave și potențial fatale, cum ar fi gripa aviară.
Astfel de mituri alimentare nu sunt inofensive. Bazarea exclusivă pe nutriție poate duce la neglijarea altor aspecte critice ale sănătății, cum ar fi controalele medicale regulate și vaccinările care pot salva vieți.
Puterea de atracție a miturilor alimentare a determinat chiar și persoanele cu cancer să înlocuiască tratamentele științifice dovedite, cum ar fi chimioterapia sau radioterapia, cu programe de nutriție nevalidate și înșelătoare.
Cum să identifici pseudoștiința
Pseudoștiința exploatează nesiguranța și emoțiile tale, profitând de dorința ta de a trăi cea mai sănătoasă viață posibilă.
În timp ce lumea din jurul tău poate fi incertă și dincolo de controlul tău, vrei să crezi că, cel puțin, ai control asupra propriei sănătăți. Aici intervine „industria wellness”.
Ceea ce face afirmațiile pseudoștiințifice atât de confuze este faptul că folosesc suficient jargon științific pentru a părea credibile. Suplimentele care pretind că „îmbunătățesc imunitatea” enumeră adesea ingrediente precum adaptogeni și superalimente. Deși aceste cuvinte sună real și convingător, ele nu au nicio semnificație în știință. Sunt termeni creați de industria wellness pentru a vinde produse.
Există modalități fiabile de a distinge faptele științifice de afirmațiile false despre sănătate. Pentru a rămâne vigilent și a găsi informații credibile, aș sugera să urmezi câțiva pași cheie.
În primul rând, verifică-ți emoțiile – reacțiile emoționale puternice, cum ar fi frica și furia, pot fi un semnal de alarmă.
Apoi, verifică dacă autorul are experiență sau cunoștințe solide în domeniul despre care scrie. Dacă nu este un expert, s-ar putea să nu știe despre ce vorbește. Este întotdeauna o idee bună să te asiguri că sursa este credibilă. Întreabă-te: ar fi această sursă de încredere pentru oamenii de știință?
În cele din urmă, caută referințe care să susțină informațiile. Dacă există foarte puține surse sau nu există alte surse științifice care să susțină afirmațiile, ar fi bine să ai încredere într-o altă sursă.
Urmând acești pași, vei putea separa faptele de știrile false și vei fi capabil să iei decizii bazate pe dovezi.
Traducere și adaptare după Nutrition advice is rife with misinformation de Aimee Pugh Bernard, profesor asistent de imunologie și microbiologie la Universitatea din Colorado.
