De ce nu există realitate „ultimă”, iar știința nu are cum descoperi cum arată „exact” lumea (JID-034)
Într-un articol recent spuneam că universul, în natura sa ultimă, este imposibil de cunoscut. Tot ce percepem este rezultatul unei filtrări a organelor de simț și produsul construcției specifice a creierului. Nimic din ce percepem nu reprezintă realitatea-în-sine. Deși nu am menționat numele lui Kant în articol, acesta este „prezent”, căci Kant este cel care a făcut faimoasă disocierea fenomen (ce percepem noi) - lucrul-în-sine (cum sunt lucrurile în fapt).
Dar, reevaluând ideea, pare că această abordare este simplistă; ori mai degrabă incompletă. Nu în sensul că omul ar avea acces la realitatea ultimă, ci în acela în care nu există realitate ultimă, pentru că este absurd să existe una. Iată de ce.
18 mituri care persistă, în ciuda demontării lor
• Taurii sunt enervați de culoarea roșie, acesta fiind motivul pentru care atacă toreadorul
În fapt, taurul nu vede culoarea roșie, așa că povestea conform căreia taurii de coridă ar fi atraşi (enervaí) de culoarea roşie nu are sens; aceştia sunt atraşi de fapt de mişcarea pânzei cu care sunt provocaţi.
Spunem că „aplicăm” pentru o facultate sau pentru un job. Dar e corect? Ce înseamnă „a aplica”?
 |
 |
Sunt două formule atât de uzitate, încât am spune că oricât de atent ești în vorbire, este posibil să le fi folosit: „a aplica la / pentru o facultate” și „a aplica pentru un job / o slujbă”. Mai sus puteți observa două extrase din căutări pe Google pentru cele două tipuri de „aplicare”.
Evoluția universului, pas cu pas, de la naștere până la 500 de milioane de ani
Clic dreapta - View image (pentru o rezoluţie superioară)
Există o cosmologie ortodoxă, cea pe care o găsiți în cărțile de fizică. Nu este fără dificultăți multiple, unele probabil de nerezolvat (citește acest articol despre dificultățile teoriei Big Bang). Dar asta este ce știm astăzi. Iată cum a evoluat universul, pas cu pas, în faza sa inițială, de la momentul apariției până la apariția primelor stele și galaxii.
Electrodinamica cuantică (QED) pe înţelesul tuturor - partea a 3-a
Publicăm astăzi ultima parte a articolului de popularizare a electrodinamicii cuantice. Puteţi citi o interpretare dată refracţiei luminii în contextul QED, veţi afla ce sunt celebrele diagrame Feynman şi despre calculul de mare precizie al momentului magnetic al electronului cu ajutorul acestora (video inclus).
Electrodinamica cuantică (QED) pe înţelesul tuturor - partea a 2-a
Astăzi a doua parte a articolului dedicat explicării teoriei electrodinamicii cuantice, QED. Aflaţi de ce lumina se reflectă sub culori diferite pe pelicule de ţiţei de la suprafaţa apei, modul în care lumina se reflectă pe suprafaţa unei oglinzi ori de ce apar reflexii iridescente pe suprafaţa unui CD (video inclus).
Electrodinamica cuantică (QED) pe înţelesul tuturor - partea 1
Electrodinamica cuantică - QED - studiază interacţiunile dintre radiaţia electromagnetică şi materie. "Giuvaierul fizicii" după Richard Feynman, una dintre cele mai dificile teorii după numeroşi fizicieni. Ce ne propunem cu acest articol? O succintă şi inteligibilă prezentare a teoriei (video inclus).
Care este sensul expresiei „Excepția care confirmă regula”?
Trebuie să recunoaștem că una dintre expresiile care nu par să aibă niciun sens este „excepția care confirmă regula”. Cum ar putea ca o excepție să confirme o regulă? Nu este exact invers? Adică dacă identificăm o excepție la o regulă, atunci regula este pusă sub semnul întrebării, suspendată până la clarificare?
De ce nu putem detecta experimental quarcuri
Particule - modelul standard
Studiu: găurile de vierme sunt posibile și fără energie „negativă”
Călătorie printr-o gaură de vierme. credit: NASA
Găurile de vierme, care reprezintă scurtături spațio-temporale între două puncte din univers, ar putea exista fără să fie nevoie de materie exotică cu energie negativă. O nouă teorie arată cum s-ar putea genera astfel de găuri de vierme microscopice.
Astăzi am aflat 〈10〉: de la cel mai ciudat fluture la cel mai „prolific”... mâncător de oameni
1. Un fluture imită perfect, când își închide aripile, o frunză îngălbenită, uscată. Când le deschide, are un colorit de o frumusețe deosebită. (link ‹eng›)
2. Hiroo Onoda a fost un militar japonez care a continuat să lupte în cel de-Al II-lea Război Mondial încă 29 de ani, ascuns într-o junglă de pe insula Lubang din Filipine (de unde avea diverse incursiuni în afara junglei, omorând, jefuind, distrugând proprietăți), pentru că nu a știut că se terminase. Onoda primise ordine clare din partea ofițerului superior, Yoshimi Taniguchi, de a nu capitula indiferent de circumstanțe. Au fost multe încercări de a-l identifica și convinge că trebuie să încheie lupta (manifeste aruncate în junglă, forțe speciale trimise să-l găsească), dar Onoda nu s-a lăsat convins, crezând că e vorba de acțiuni de intoxicare ale inamicului. Revenit în fine în Japonia, descoperit și convins de un aventurier că războiul chiar se sfârșise, a fost dezamăgit de ce a găsit (o societate japoneză capitalistă, ce-și pierduse o parte din valorile de dinainte de război) și s-a mutat în Brazilia, unde a și murit. (link ‹ro›)
„Specific” nu înseamnă „concret”
Un alt cuvânt „mototolit” de uz în ultimii ani este „specific”. Iată alte două cuvinte cu aceeași soartă de care am scris recent: „narativ” și „intrigant”. Cumva unii au ajuns să creadă că specific înseamnă „concret”. De ce?
Orice cercetare umană se oprește în mister, plus alte gânduri despre cât de confuzi suntem (JID-033)
• Nu e uimitor că oamenii au ajuns să se simtă împliniți pentru că le spune telefonul că au făcut 10 mii de pași?
• Practic nu există subiect care să poată fi epuizat, complet explicat de mintea umană. Nu există subiect care să nu se termine într-un mister.
Utilizarea paralaxei pentru determinarea distanțelor
Paralaxa se înjumătățește odată cu dublarea distanței obiectului observat
În articolul precedent menționam că putem folosi luminozitatea (unei stele) pentru a determina distanța Dar sistemul vizual al omului dispune de o metodă diferită. De exemplu, poți spune chiar acum la ce distanță se află ecranul computerului ori telefonului pe care citești acest text. Senzația de adâncime vine de la faptul că cei doi ochi furnizează informații despre același lucru, dar din perspective (un pic) diferite. Dacă închizi și închizi pe rând cei doi ochi (unul închis, celălalt deschis), vei observa că imaginea se deplasează spre stânga, respectiv spre dreapta. Dacă nu crezi, interpune un deget între tine și ecran și observă cum un anumit punct de pe ecran se deplasează față de degetul tău.
Românii vor lucruri (mai) calitative. Dar ce înseamnă „calitativ”?
Este uimitor la cât de mulți auzi expresii de genul: „Caut un ceas calitativ, chiar dacă e mai scump” ori, mai generic, „Îmi plac lucrurile calitative”.
Pe scurt, mulți înțeleg prin „calitativ” ceva „de calitate”. Doar că nu înseamnă asta...
(I)moralitatea o decidem în funcție de doi factori: capacitatea de a simți și cea de autocontrol
Iată două experimente mentale. În primul, imaginați-vă un copil și un robot care se apropie inexorabil de marginea unei prăpăstii. Pe cine ați salva? Cu siguranță pe copil. În al doilea, imaginați-vă că același copil se joacă, împreună cu robotul, cu un pistol, iar în cursul acestui joc arma se descarcă și rănește un trecător. Pe cine ați pedepsi, dacă trebuie să alegeți? Probabil pe robot, pentru că acesta era programat să se comporte în așa fel încât să nu rănească pe nimeni.
Se pune virgulă înainte de „dar”?
O regulă fundamentală de scriere este aceea că înainte de „dar” se pune virgulă.
Iată câteva exemple:
„Nu știu ce vrei de la mine, dar știu că nu vreau să te ajut”.
„Nu e târziu, dar trebuie să te grăbești”.
Evoluția omuciderilor, sinuciderilor, deceselor din accidente rutiere și a deceselor din cauze nonviolente în România - 2019
Victimele accidentelor de trafic rutier
În luna mai 2020 Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” a făcut public „Raportul asupra activităţii reţelei de medicină legală în anul 2019”. În acest raport sunt prezentate o serie de statistici cu privire la cauzalitatea mortalității în România. Printre cele mai relevante cifre: 1) 2.047 de decese ca urmare a accidentelor rutiere în 2019; 2) 2.401 sinucideri la nivel naţional; 3) afecţiunile cardiovasculare, reprezintă cea mai importantă cauză de moarte neviolentă în 2019 (58%).
De ce vor ajunge dronele îngeri păzitori, plus alte gânduri de duminică (JID-032)
• Mă gândesc că nu va mai trece multă vreme până când mulți dintre noi vom avea o dronă care ne va însoți în plimbările noastre. Un fel de înger păzitor. Ne poate face fotografii din când în când, un itinerar complet la revenirea acasă, poate fi umbrelă de ploaie ori soare la nevoie, telefon „hands-free”, plus altele care nu-mi trec mie acum prin cap, dar îți trec ție.
Războiul Rece a cunoscut un „reviriment”, spune presa. Dar ce înseamnă „reviriment”?
Acesta este un nou caz, așa cum am prezentat multe în secțiunea noastră dedicată dificultăților limbii române, de lipsă a simțului limbii. În mod normal, fără să consulți dicționarul, atunci când citești despre „revirimentul Războiului Rece” ar trebui să ți se pară ceva în neregulă.
Cele mai multe maxime sunt doar ornamente inutile ale gândirii, plus alte gânduri despre om (JID-031)
• Există o asemănare între cele mai multe maxime celebre și horoscopul zilnic: sunt atât de generale, încât par multora că funcționează.
Zodiacul și-a mai pierdut din credibilitate. Cu maximele - te chinui să le reții și te pot face să pari deștept, dar nu prea știi ce să faci cu ele, în fapt.
Iar dacă ești un mare fan al maximelor, citește aici o selecție de maxime de La Rochefoucauld, însoțite de comentarii.
