In the face of a perceived threat, your body often activates a fight-or-flight response.
Heart in your throat. Butterflies in your stomach. Bad gut feeling. These are all phrases many people use to describe fear and anxiety. You have likely felt anxiety inside your chest or stomach, and your brain usually doesn’t hurt when you’re scared. Many cultures tie cowardice and bravery more to the heart or the guts than to the brain.
But science has traditionally seen the brain as the birthplace and processing site of fear and anxiety. Then why and how do you feel these emotions in other parts of your body?
I am a psychiatrist and neuroscientist who researches and treats fear and anxiety. In my book “Afraid,” I explain how fear works in the brain and the body and what too much anxiety does to the body. Research confirms that while emotions do originate in your brain, it’s your body that carries out the orders.
- Detalii
- de: Arash Javanbakht
- Ştiri ştiinţă - engleză
O echipă de cercetători de la Universitatea din Lausanne și Centrul Wyss a descoperit un nou tip de celulă esențială pentru funcționarea creierului, situată între cele două tipuri de celule cerebrale cunoscute până acum, neuronii și celulele gliale. Noua celulă a fost identificată în mai multe regiuni ale creierului la șoareci, dar și la oameni.
Noul tip de celulă este implicată formarea amintirilor, controlul creierului asupra mișcărilor și pune în evidență apariția crizelor epileptice.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă
Au măștile de protecție efecte dăunătoare asupra organismului uman?
Purtarea măștilor chirurgicale faciale se numără printre măsurile luate pentru atenuarea transmiterii bolii cu coronavirus (COVID-19) și reducerea deceselor.
Cu toții știm ca aerosolii din respirație sunt principala cale de transmitere a virusurilor, iar utilizarea pe scară largă a măștilor faciale scade capacitatea de răspândire a SARS-CoV-2 prin reducerea la minimum a inhalării de picături respiratorii de la indivizi contaminați asimptomatici sau de la persoanele care nu au manifestat încă simptome, împiedicând în același timp eliminarea particulelor respiratorii de către persoanele contaminate.
Această recomandare de utilizare a măștilor faciale a devenit contestată și chiar politizată în unele locuri, din cauza preocupărilor legate de siguranța măștilor, unele studii sugerând existența unor efecte medicale adverse nu numai asupra persoanelor bolnave, dar și asupra celor sănătoase. Mai exact, aceste studii au sugerat existența unor preocupări legate de hipercapnie (o afecțiune care rezultă din acumularea excesivă de dioxid de carbon în sânge) și hipoxie (o afecțiune care rezultă dintr-un nivel prea scăzut al oxigenului în sânge).
- Detalii
- de: Cristina Popa, Ana-Maria Bratu și Mioara Bercu
- Ştiri ştiinţă
The physics behind how heat waves threaten everything from cars to computers
Extreme heat can affect how well machines function, and the fact that many machines give off their own heat doesn’t help.
Srinivas Garimella, Georgia Institute of Technology and Matthew T. Hughes, Massachusetts Institute of Technology (MIT)
Not only people need to stay cool, especially in a summer of record-breaking heat waves. Many machines, including cellphones, data centers, cars and airplanes, become less efficient and degrade more quickly in extreme heat. Machines generate their own heat, too, which can make hot temperatures around them even hotter.
- Detalii
- de: Srinivas Garimella and Matthew T. Hughes
- Ştiri ştiinţă - engleză
Mici jeturi de gaz supraîncălzit ar putea fi la baza vântului solar - fluxul de particule încărcate electric care se transmit în spațiu de la suprafața Soarelui.
Imaginile surprinse de nava spațială Solar Orbiter a Agenției Spațiale Europene arată „pico-erupții” solare (eng. picoflares) de scurtă durată, care par să expulzeze material în spațiu.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă
O imagine obținută cu un microscop electronic al unui vierme Panagrolaimus kolymaensis.
Credit: Alexei V. Tchesunov and Anastasia Shatilovich/Institute of Physicochemical and Biological Problems in Soil Science RAS
Acum 46.000 de ani, pe când mamuții lânoși încă existau (specia este dispărută), o pereche de viermi cu dimensiunea de circa 1 mm au fost prinși și înghețați în permafrostul siberian.
Faptul incredibil este că acest tip de vierme are capacitatea de a reveni la viață după aceste zeci de mii de ani de suspendare a funcției vitale (această stare, care permite supraviețuirea în condiții de temperaturi scăzute extreme, se numește criptobioză).
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă
Licurg. Pictură de Merry-Joseph Blondel (1828)
While some people may be older in chronological age, their biological age might be much younger.
You likely know someone who seems to age slowly, appearing years younger than their birth date suggests. And you likely have seen the opposite – someone whose body and mind seem much more ravaged by time than others. Why do some people seem to glide though their golden years and others physiologically struggle in midlife?
I have worked in the field of aging for all of my scientific career, and I teach the cellular and molecular biology of aging at the University of Michigan. Aging research doesn’t tend to be about finding the one cure that fixes all that may ail you in old age. Instead, the last decade or two of work points to aging as a multi-factoral process – and no single intervention can stop it all.
- Detalii
- de: Ellen Quarles
- Ştiri ştiinţă - engleză
The animal world is full of different types of intelligence, from the simple bodily coordination of jellyfish to the navigation abilities of bees, the complex songs of birds and the imaginative symbolic thought of humans.
In an article published today in Proceedings of the Royal Society B, we argue the evolution of all these kinds of animal intelligence has been shaped by just five major changes in the computational capacity of brains.
Each change was a major transitional point in the history of life that changed what types of intelligence could evolve.
- Detalii
- de: Andrew Barron
- Ştiri ştiinţă - engleză
Administrarea retatrutidei (eng. retatrudide) a determinat o scădere a masei corporale fără precedent la persoanele supraponderale sau obeze, cu sau fără diabet zaharat de tip 2, stabilind un nou record de eficacitate a unui tratament pentru obezitate. Acestea sunt concluziile a două studii prezentate în cadrul sesiunilor științifice ale American Diabetes Association (ADA) de anul acesta. Simultan, rezultatele au fost publicate în New England Journal of Medicine și în The Lancet.
La persoanele care au avut diabet zaharat de tip 2, administrarea celei mai ridicate doze testate a tratamentului a determinat reducerea masei corporale cu 17%, la 36 de săptămâni de la administrare. Niciun alt medicament nu a avut un efect atât de important asupra greutății la această categorie de pacienți. Dintre persoanele non-diabetice, retatrutida a redus masa corporală cu minim 30% la peste 25% dintre aceștia, cu minim 20% la peste 60% dintre aceștia și cu minim 15% la aproape 85% dintre participanții fără diabet zaharat de tip 2.
- Detalii
- de: Dr. Monica Dugăeșescu
- Ştiri ştiinţă
Unde gravitaționale - emise în urma coliziunii a două găuri super-masive (concepție artist).
Credit: Aurore Simonnet for the NANOGrav Collaboration
După ce în 2015 cercetătorii de la Caltech, MIT și LIGO Scientific Collaboration au detectat pentru prima oară unde gravitaționale (rezultatul coliziunii a două găuri negre), una dintre predicțiile teoriei generale a relativității a lui Albert Einstein, recent patru echipe separate de cercetători (din SUA, Europa, Australia și China) au anunțat că dețin date solide cu privire la existența unor unde gravitaționale de dimensiuni galactice, care afectează dinamica structurii spațiu-timp a universului.
Ca de obicei, presa a prezentat subiectul într-o natură senzaționalistă, fără mare legătură cu descoperirea în sine. Deși informațiile privind aceste tipuri de unde gravitaționale sunt importante, suntem încă departe de momentul în care putem spune că trebuie să ne schimbăm teoria privind nașterea universului ori că progresele făcute modifică / cimentează anumite aspecte privind apariția universului în mod fundamental și definitiv.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă
War crimes: there is a link between antisocial personality traits and breaches of battlefield ethics
Former US Private First Class Stephen Green was found guilty of raping and killing a 14-year-old girl and murdering her family in Mahmudiyah, Iraq in 2006. Four years later, US Corporal Jeremy Morlock was convicted of ambushing, murdering and maiming Afghan civilians in 2010.
Investigations revealed that Green had a pre-existing antisocial personality disorder. This effectively made him indifferent to the suffering of others. Morlock, too, had a personal history of anti-social behaviour.
Now our recent study, published in Military Psychology, has identified a personality profile linked with such war atrocities. It raises the question of whether military organisations could and should take more care when recruiting people.
The examples of moral transgressions from the global “war on terror” suggest there is a link between antisocial personality traits and breaches of battlefield ethics. This is backed up by scientific evidence, with psychological studies dating back to the aftermath of World War II.
- Detalii
- de: Magnus Linden and David Whetham
- Ştiri ştiinţă - engleză
The latest health trend on TikTok has been dubbed “nature’s own Ozempic”. It’s the herbal preparation berberine. Influencers have been enthusiastically claiming its success in helping them lose weight, with their posts viewed by millions.
But what actually is berberine? How is it related to the drug Ozempic? Does it help people lose weight? And is it safe?
- Detalii
- de: Tina Hinton, Nial Wheate and Rebecca Roubin
- Ştiri ştiinţă - engleză
Credit: Buzan and Huber (2020) Annual Review of Earth and Planetary Sciences, Author provided
This year, even before the northern hemisphere hot season began, temperature records were being shattered. Spain for instance saw temperatures in April (38.8°C) that would be out of the ordinary even at the peak of summer. South and south-east Asia in particular were hammered by a very persistent heatwave, and all-time record temperatures were experienced in countries such as Vietnam and Thailand (44°C and 45°C respectively). In Singapore, the more modest record was also broken, as temperatures hit 37°C. And in China, Shanghai just recorded its highest May temperature for over a century at 36.7°C.
- Detalii
- de: Alan Thomas Kennedy-Asser, Dann Mitchell and Eunice Lo
- Ştiri ştiinţă - engleză
Îndepărtarea părului este realizată cel mai adesea din motive estetice, 40% dintre femei raportând că prezintă pilozitate nedorită. Dintre acestea, 10% au hirsutism (creșterea excesivă a părului pe diverse părți ale corpului. n.n.), adesea în contextul sindromului ovarelor polichistice.
Părul nedorit sau în proporții considerate excesive poate avea consecințe negative la nivel psihologic și asupra calității vieții, putând determina stres, depresie sau izolare socială. Din aceste motive, disponibilitatea unor metode sigure și eficace pe termen lung de îndepărtare a părului are o importanță ridicată. De asemenea, îndepărtarea pilozității pe termen lung și cu traumatizarea minimă a tegumentului este utilă în terapia afecțiunilor inflamatorii cutanate care implică foliculul pilos.
Metodele de epilare cu laser sau de tip IPL (intense pulsed light) au devenit din ce în ce mai populare, fiind disponibile atât în saloane și clinici specializate, precum și prin intermediul unor dispozitive destinate pentru a fi utilizate neprofesional, acasă. Deoarece îndepărtarea părului prin aceste tehnologii este considerată de lungă durată, epilarea cu laser sau de tip IPL este adesea numită definitivă.
- Detalii
- de: Dr. Monica Dugăeșescu
- Ştiri ştiinţă
A meta-analysis helps resolve conflicting evidence on the benefits of tACS.
Figuring out how to enhance a person’s mental capabilities has been of considerable interest to psychology and neuroscience researchers like me for decades. From improving attention in high-stakes environments, like air traffic management, to reviving memory in people with dementia, the ability to improve cognitive function can have far-reaching consequences. New research suggests that brain stimulation could help achieve the goal of boosting mental function.
In the Reinhart Lab at Boston University, my colleagues and I have been examining the effects of an emerging brain stimulation technology – transcranial alternating current stimulation, or tACS – on different mental functions in patients and healthy people.
During this procedure, people wear an elastic cap embedded with electrodes that deliver weak electrical currents oscillating at specific frequencies to their scalp. By applying these controlled currents to specific brain regions, it is possible to alter brain activity by nudging neurons to fire rhythmically.
- Detalii
- de: Shrey Grover
- Ştiri ştiinţă - engleză
