- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Experimente acasă. Life hacks
Sunt mai multe soluții. Dar una este favorita mea, descrisă mai jos.
- Accesări: 1647
- Detalii
- Scris de: Scientia.Ro
- Categorie: Matematica
Un calcul simplu. Cel puțin la început. Care este rezultatul final?
- Accesări: 1467
- Detalii
- Scris de: Scientia.Ro
- Categorie: Experimente acasă. Life hacks
E nevoie de un pic de practică, dar odată învățată metoda, vă veți lega șireturile rapid și sigur.
- Accesări: 1136
- Detalii
- Scris de: Scientia.Ro
- Categorie: Flash-science
Ai nevoie de 4 tipuri de atom pentru a forma 96 % din corpul uman: oxigen, carbon, hidrogen și azot. Dacă nici asta nu e spectaculos, ce este?
- Accesări: 1171
- Detalii
- Scris de: Scientia.Ro
- Categorie: Cultură-economie
Când o femeie decidea soarta unei bune părți a lumii...
- Accesări: 1194
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Flash-science
Dacă două sau mai multe sisteme sunt puse împreună, o parte a energiei celui mai cald va fi transferată către cel mai rece până când ambele vor ajunge la aceeaşi temperatură (adică până se ajunge la echilibru termic).
- Accesări: 1025
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Flash-science
→ Dacă aduni 10 mere cu 10 mere obții, desigur, 20 de mere. Dar dacă pui împreună o cană de apă cu temperatura de 10 °C cu o cană cu apă cu temperatura de 10 °C, nu obții apă cu temperatura de 20 °C. Asta pentru că temperatura este măsura energiei medii a particulelor apei, iar mediile nu se adună cum se adună merele.
- Accesări: 1046
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Flash-science
Știu... Ce întrebare mai e și asta, nu? Acum câteva zile am scris despre „De ce apa nu are niciun gust”, iar acum despre locul creierului în organism. Unde-ar putea să fie creierul dacă nu în cap, nu? Că doar nu e doar cazul nostru; și câinii, și maimuțele, chiar și rațele au creierul tot în cap.
Dar de ce? De ce să nu fie creierul în stomac de exemplu, ascuns în aceeași carcasă de os cum este și în cap. Nu era mai bine protejat acolo? Era. Și atunci?
- Accesări: 1391
- Detalii
- Scris de: Scientia.Ro
- Categorie: Cultură-economie
Frederic al II-lea (1712 - 1786), devenit cunoscut sub numele de Frederic cel Mare (Friedrich der Große), a fost rege al Prusiei între 1740 și 1786. Și, printre altele, gândindu-se că va evita perioade de foamete și fluctuațiile prețurilor alimentelor, a vrut ca populația să cultive cartofi, plantă descoperită în Peru de spanioli pe la 1530 și cultivată ulterior, în primă fază, în Spania și în Italia.
Dar a apărut o problemă: țăranii nu voiau să cultive cartofi. De ce? Mai multe motive. Întâi de toate, cartofii nu erau menționați în Biblie. Faptul că nu avea cum să știe Dzeul din Orientul Mijlociu ce plante creșteau prin America de Sud pe când se scria Biblia nu era un răspuns, desigur. Apoi mai era problema indicată în mod clar de câini. Câinii nu voiau să mănânce cartofi. Ori dacă nici câinii nu mâncau cartofii, de ce ar fi mâncat oamenii?
- Accesări: 2162
- Detalii
- Scris de: Scientia.Ro
- Categorie: Flash-science
Conceptul nu vine, la origine, de la Charles Darwin, ci de la un alt biolog faimos (dar și filozof și sociolog), Herbert Spencer; dar Spencer a fost inspirat de Darwin, care în cartea „Originea speciilor” folosise conceptul de „selecție naturală”. Spencer chiar l-a contactat pe Darwin, propunându-i să adopte terminologia creată de el, adică „supraviețuirea celui mai adaptat” ori „supraviețuirea celor mai apți”, cum apare în traducerea românească a „Originii speciilor”. Darwin a fost de acord și a inclus-o într-o ediție ulterioară a lucrării sale. După cum puteți vedea mai jos, Darwin a introdus o echivalență (sau) între cele două concepte: „selecție naturală” și „supraviețuirea celor mai apți”.
- Accesări: 1006
- Detalii
- Scris de: Scientia.Ro
- Categorie: Flash-science
Pentru o lungă perioadă de timp, apendicele uman a fost considerat o rămășiță inutilă a unei părți a tractului digestiv, care a avut, poate, vreun rol, în cazul strămoșilor noștri îndepărtați. Pe de altă parte, putem elimina apendicele și nu observăm niciun fel de efecte negative imediate.
- Accesări: 543
- Detalii
- Scris de: Scientia.Ro
- Categorie: Cultură-economie
Socrate a început practic filosofia occidentală, fiind enervant și chestionând pe toată lumea cu privire la motivul pentru care cred ceea ce cred. Nimeni nu-i putea răspunde foarte bine, așa că au trebuit să inventeze filozofia doar pentru a-l face să tacă. Cea mai notabilă realizare a sa este probabil faptul că el a fost prima persoană care și-a dat seama cum să se simtă superior fără să știe mare lucru.
- Accesări: 1465
- Detalii
- Scris de: Scientia.Ro
- Categorie: Flash-science
Proxima Centauri, stea aflată la 4,2 ani-lumină distanță, nu a fost întotdeauna cea mai apropiată stea de noi. O pitică roșie, steaua lui Scholz, mai mare de 10 ori decât Jupiter, s-a aflat la doar 0,82 ani-lumină de noi în urmă cu 70 de mii de ani, pe când omul abia se pregătea să părăsească Africa, pentru a ocupa în timp toată planeta. Acum această stea se află la circa 22 de ani-lumină.
- Accesări: 1373