Adunând numere cu inversul lor ajungi la... numere care arată la fel, din stânga și din dreapta. Cu o excepție.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Matematica
Ce observați în fotografia de mai sus? Un grup de tineri îmbrăcați în tricouri cu diverse culori în fața unui fotograf, nu? Dar fotografia este, în fapt, alb-negru...
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Iluzii Optice
Sunt mai multe soluții. Dar una este favorita mea, descrisă mai jos.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Experimente acasă. Life hacks
Un calcul simplu. Cel puțin la început. Care este rezultatul final?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Matematica
E nevoie de un pic de practică, dar odată învățată metoda, vă veți lega șireturile rapid și sigur.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Experimente acasă. Life hacks
Ai nevoie de 4 tipuri de atom pentru a forma 96 % din corpul uman: oxigen, carbon, hidrogen și azot. Dacă nici asta nu e spectaculos, ce este?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Flash-science
Când o femeie decidea soarta unei bune părți a lumii...
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Cultură-economie
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Cultură-economie
Dacă două sau mai multe sisteme sunt puse împreună, o parte a energiei celui mai cald va fi transferată către cel mai rece până când ambele vor ajunge la aceeaşi temperatură (adică până se ajunge la echilibru termic).
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Flash-science
→ Dacă aduni 10 mere cu 10 mere obții, desigur, 20 de mere. Dar dacă pui împreună o cană de apă cu temperatura de 10 °C cu o cană cu apă cu temperatura de 10 °C, nu obții apă cu temperatura de 20 °C. Asta pentru că temperatura este măsura energiei medii a particulelor apei, iar mediile nu se adună cum se adună merele.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Flash-science
Știu... Ce întrebare mai e și asta, nu? Acum câteva zile am scris despre „De ce apa nu are niciun gust”, iar acum despre locul creierului în organism. Unde-ar putea să fie creierul dacă nu în cap, nu? Că doar nu e doar cazul nostru; și câinii, și maimuțele, chiar și rațele au creierul tot în cap.
Dar de ce? De ce să nu fie creierul în stomac de exemplu, ascuns în aceeași carcasă de os cum este și în cap. Nu era mai bine protejat acolo? Era. Și atunci?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Flash-science
Frederic al II-lea (1712 - 1786), devenit cunoscut sub numele de Frederic cel Mare (Friedrich der Große), a fost rege al Prusiei între 1740 și 1786. Și, printre altele, gândindu-se că va evita perioade de foamete și fluctuațiile prețurilor alimentelor, a vrut ca populația să cultive cartofi, plantă descoperită în Peru de spanioli pe la 1530 și cultivată ulterior, în primă fază, în Spania și în Italia.
Dar a apărut o problemă: țăranii nu voiau să cultive cartofi. De ce? Mai multe motive. Întâi de toate, cartofii nu erau menționați în Biblie. Faptul că nu avea cum să știe Dzeul din Orientul Mijlociu ce plante creșteau prin America de Sud pe când se scria Biblia nu era un răspuns, desigur. Apoi mai era problema indicată în mod clar de câini. Câinii nu voiau să mănânce cartofi. Ori dacă nici câinii nu mâncau cartofii, de ce ar fi mâncat oamenii?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Cultură-economie
Conceptul nu vine, la origine, de la Charles Darwin, ci de la un alt biolog faimos (dar și filozof și sociolog), Herbert Spencer; dar Spencer a fost inspirat de Darwin, care în cartea „Originea speciilor” folosise conceptul de „selecție naturală”. Spencer chiar l-a contactat pe Darwin, propunându-i să adopte terminologia creată de el, adică „supraviețuirea celui mai adaptat” ori „supraviețuirea celor mai apți”, cum apare în traducerea românească a „Originii speciilor”. Darwin a fost de acord și a inclus-o într-o ediție ulterioară a lucrării sale. După cum puteți vedea mai jos, Darwin a introdus o echivalență (sau) între cele două concepte: „selecție naturală” și „supraviețuirea celor mai apți”.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Flash-science
Pentru o lungă perioadă de timp, apendicele uman a fost considerat o rămășiță inutilă a unei părți a tractului digestiv, care a avut, poate, vreun rol, în cazul strămoșilor noștri îndepărtați. Pe de altă parte, putem elimina apendicele și nu observăm niciun fel de efecte negative imediate.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Flash-science