Cât de îngrijorat(ă) ai fi dacă ai ieși „pozitiv(ă)”?
Să ne imaginăm următoarea situație: în acest an întreaga populație a României face o serie de teste medicale obligatorii. Unul dintre aceste teste este pentru o boală rară numită „desidiam recesseras”.
Doctorii știu că această boală este prezentă la un pacient din 1.000. Testul care se aplică pentru detectarea bolii are o precizie de 98% de detectare a acesteia.
Cum se fabrică „îndoiala strategică” (și de ce suntem atât de confuzi azi) [video]
Schimbările climatice, tehnologia 5G, noul coronavirus - reprezintă subiecte recente în care publicul este prins într-o luptă pentru adevăr. Știința este manipulată și subminată de grupări interesată pentru a ne influența opinia și a crea îndoieli. Care sunt mecanismele prin care cei interesați subminează datele oferite de știință?
Ideile ca „țarcuri” existențiale (JID-039)
Ideile există în mintea noastră. Nu sunt de aceeași natură cu o piatră ori un lup. Iar aceste idei iau forme diverse, chiar și când vorbim despre același lucru, transformând subiectul discuției, dându-i forme, structuri și semnificații diferite. Ideile pe care le avem, de multe ori, ne stabilesc marginile lumii în care trăim.
30 de moduri de a organiza traficul într-o intersecție [video]
În videoclipul de mai jos puteți vedea 30 de moduri de a organiza traficul într-o intersecție, pentru fiecare mod indicându-se traficul de mașini pe minut. Se pleacă de la un trafic de 191 de mașini pe minut, iar ultima simulare ajunge la 1.099 mașini pe minut. Sigur, după cum veți vedea, ultima variantă este complicată, cu certitudine una care presupune costuri de construcție enorme (cel puțin comparate cu costurile unei intersecții obișnuite).
Cum se folosește corect sintagma „a avea șanse de/să”
În limba engleză poți spune: „Certain risk factors can increase your chances of contracting the cold virus and getting sick”, însă traducerea de forma: „Anumiți factori de risc pot crește șansele de a contacta virusul gripei și a te îmbolnăvi” nu este cea mai fericită variantă.
„Contor” versus „contoar”. Cum este corect?
Consumul de electricitate este măsurat cu un dispozitiv numit „contoar”. Sau „contor”? Probabil ați auzit și așa, și așa. E posibil totuși să fi auzit mai des prima variantă, „contoar”, pentru că așa s-a impus uzul. Dar cum e corect?
Cercetătorii de la ATLAS sunt în căutarea partenerului supersimetric al quarcului b
Detectorul ATLAS. Puteți face un tur virtual aici.
Materia întunecată de care credem că domină universul ar putea fi alcătuită din așa-numite particule supersimetrice: frați și surori ai particulelor normale, cele din modelul standard al particulelor elementare, însă cu spin opus și cu masă mult mai mare. Proiectul de cercetare ATLAS de la acceleratorul LHC la CERN a căutat aceste particule; în mod concret, partenerul supersimetric al quarcului b (bottom), reușind să pună noi limite asupra eventualelor sale caracteristici.
Particulele elementare. „Blocurile” fundamentale din care este constituit universul
Este atomul componenta fundamentală din care este materia construită ori acesta poate fi spart la rândul său în părţi mai mici? Există alte particule în afara celor ce compun atomul? Cum se transmite gravitaţia? Ce ţine nucleul atomului unit? Cât de departe sunt electronii de nucleu?
De ce omul leșină, iar alte animale nu? [video]
Cu cât aflăm mai multe despre regnul animal, cu atât oamenii par mai puțin unici. Dar, din câte știm, niciun alt animal de pe Pământ nu leșină de spaimă ca noi. Și întrebarea e, desigur: ce așa special cu noi? De ce leșinăm? Care este mecanismul biologic?
Roverul Perseverance al NASA captează pentru prima dată sunet pe o altă planetă (sunetul elicopterului Ingenuity, pe Marte) [video]
Pe 30 aprilie 2021, roverul Perseverance al NASA a devenit prima navă spațială care a înregistrat sunete ale unei alte nave spațiale, pe o altă planetă. În timpul celui de-al patrulea zbor al lui Ingenuity (micul elicopter al NASA de pe planeta Marte), un microfon aflat la bordul Perseverance a surprins sunetul elicelor Ingenuity și al vântului.
„Înțelepciunea lupilor” (note de lectură) [video]
Lupii seamănă foarte mult cu noi, oamenii: sunt familiști grijulii, șefi de haită autoritari, sunt milostivi și le place să se joace. Și nu, conceptul de „mascul alfa” nu reflectă modul în care sunt organizate haitele de lupii. Cum trăiesc lupii, cum își organizează și apără teritoriile, cum își aleg șefii - în extrasele de mai jos din cartea „Înțelepciunea lupilor” de Elli Radinger, însoțite de câteva videoclipuri ilustrative.
De ce informația nu este neapărat putere, plus alte gânduri despre virusuri și noi (JID-038)
• Mai toată lumea crede că știe cum funcționează manipularea și persuasiunea. Sigur, aplicate altora. Doar că în viața reală constați că lucrurile nu mai sunt așa de simple, pentru nu putem convinge un copil de 6 ani să mănânce ciorbă sau un coleg de serviciu să ne ajute într-o sarcină banală.
• Oricât de convingător ar fi un discurs despre viața de după moarte, despre Raiul care-i așteaptă pe cei drepți, nu s-au găsit mulți care chiar să creadă asta, pentru că altfel s-ar fi sinucis, să ajungă mai degrabă acolo.
Discuție: care sunt locurile sacre din România, sub aspect istoric?
Sala unirii, Alba Iulia
» CARE-I OPINIA TA?
Dacă ar fi să stabiliți un circuit (traseu) „istoric” prin România, în care opririle să fie locuri cu mare semnificație istorică pentru români, cum ați creiona acest traseu?
Care ar fi locurile de mare importanță istorică, în ce ordine și de ce?
Ca exemplu, care cred că este obligatoriu de inclus în acest circuit, ar fi Sala Unirii, din Alba Iulia, locul în care s-a hotărât unirea Transilvaniei cu România în 1918.
Ce înseamnă „crucial”?
Citiți textul de mai sus și încercați să înțelegeți ce a vrut să spună autorul articolului prin folosirea termenului „crucial”.
Cele opt motive pentru care oamenii își înșală partenerii de viață
Un studiu publicat în urmă cu câteva luni, care a inclus 495 de persoane care au admis că au fost implicați în acte de infidelitate față de partenerii de viață, a analizat motivele și efectele infidelității de cuplu. Subiectul este unul complex, cu o motivație diversă și cu unele consecințe surprinzătoare, după cum veți observa mai jos.
Cercetătorii au identificat legături relevante între motivație și modul în care s-a derulat aventura (actul infidelității). Atunci când motivele țineau de viața de cuplu (de exemplu, furia față de partener, lipsa de iubire), aventurile au ținut mai mult, întâlnirile au au fost mai multe în locuri publice, iar relația de bază s-a destrămat. Atunci când însă motivele nu țineau de viața de cuplu (de exemplu, pe fond de stres), aventurile au fost mai scurte, acestea au fost dezvăluite partenerilor în procent mult mai mic, iar destrămarea relației de bază a avut loc în mai puține cazuri.
Site-uri utile: explore.org - filmări în direct a diverse animale sălbatice
StoryFile, o nouă tehnologie care va permite să interacționăm, realist, cu alții
Actorul William Shatner
Probabil ați auzit deja de DeepNostalgia, o aplicație online care folosește inteligența artificială și permite animarea fotografiilor. Cel din fotografie clipește, zâmbește, își mișcă fața și capul, într-o sumă de mișcări foarte aproape de cele naturale.
O nouă tehnologie, StoryFile, vine cu o promisiune și mai excentrică: va capta „spiritul” celui aflat încă în viață, pentru a permite urmașilor săi să interacționeze după moarte cu acesta, să discute cu el ca și cum ar fi în viață.
Ce am învățat despre noi în mai bine de un an de pandemie?
Se spune că „informația înseamnă putere”. Posibil, dar doar pentru aceia care reușesc să proceseze în mod corect informația. Iar de această capacitate, pe care se pare că am luat-o prea ușor drept garantată, nu dispune oricine.
De mai bine de un an de zile suntem într-o situație în care generațiile aflate în viață nu au mai fost. În mod aproape miraculos, suntem acum într-o perioadă în care avem speranță, odată cu apariția unor vaccinuri cu eficiență sporită împotriva virusului. Cum ar fi mers lucrurile dacă această pandemie ar fi avut loc acum 30 de ani?
Ce am văzut în acest an de pandemie și probabil că am fi putut evita? Iată trei idei.
Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație! |
Clic pe imagine pt. detalii.