Mai toată lumea crede că știe cum funcționează manipularea și persuasiunea. Sigur, aplicate altora. Doar că în viața reală constați că lucrurile nu mai sunt așa de simple, pentru nu putem convinge un copil de 6 ani să mănânce ciorbă sau un coleg de serviciu să ne ajute într-o sarcină banală.

Oricât de convingător ar fi un discurs despre viața de după moarte, despre Raiul care-i așteaptă pe cei drepți, nu s-au găsit mulți care chiar să creadă asta, pentru că altfel s-ar fi sinucis, să ajungă mai degrabă acolo.


Cine va inventa un mod de a rula reclame la TV ori pe Internet care să nu mai fie atât de enervant ca cel de azi, va schimba lumea!

Butada „informația înseamnă putere” nu ia în calcul elementul cel mai important: capacitatea de a gândi și a utiliza în mod adecvat informația. Toți am avut informația că virusul ce a generat pandemia din care ne străduim să scăpăm în această perioadă este unul periculos, dar mulți nu au interpretat-o astfel. Și subiecte simple au provocat mari confuzii: ajută masca? Dar izolarea? Și a apărut și o scuză eliberatoare pentru cei confuzi: „Așa a spus un cutare specialist!”. Unul ales de ei, după tendința gândirii lor.

Informațiile cu caracter de noutate care ar necesita schimbări majore în felul nostru de a fi, cum a fost informația despre apariția unui nou coronavirus, care se răspândea rapid prin lume, ne prinde de cele mai multe ori într-o paralizie a deciziei. Pur și simplu mulți preferă să păstreze starea de fapt, sperând ca cele mai negre previziuni să nu se adeverească, iar lucrurile să se rezolve de la sine. În cazul virusului previziunile s-au adeverit.

Acest accident ciudat al Naturii, conștiința de sine, a dus la singurul caz de obiect din univers, omul, care se separă de restul, de univers. În rest, universul este, din momentul nașterii, un conglomerat omogen de interacțiuni infinite, un tot unitar, nediferențiat în nimic.

Această scientizare a multor funcții publice (concursuri bazate pe aspecte superficiale: răspunsuri la întrebări dintr-o bibliografie stufoasă, punctarea numărului de cursuri etc.) pierde din vedere aspectul esențial: cât de în măsură va fi cel care va câștiga să fie performant? Ori asta nu se poate ști decât din cunoașterea personalității și a activității profesionale (prin recomandări a colegilor de serviciu și șefilor anteriori).

De ce ne uităm atât de mult la filme? Pentru că acolo se derulează niște vieți care ne atrag atenția. Dar motivul principal este acela că nu știm ce să facem cu viața noastră. Nimic cu sens. De aceea stăm și pe Facebook ori alte site-uri atât de mult, pierzând timpul. Să te uiți obsesiv la filme (proaste), înseamnă să renunți la propria viață, trăind-o, prin corespondență, pe a altora, cu iluzia că ți-o trăiești pe-a ta.

Un poet fără talent e mult mai ușor de observat decât un romancier.

Pe scurt, este frumos ceva ce am vrea să avem / dispunem. De aici toată suferința, oricât de scurtă, atunci când ceva frumos se prăpădește, fie că ne aparține, fie că nu, fie că e vorba de un colier, fie că e un copil.

 

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Ești „vizitator” ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 



Dacă găsești util site-ul, ne poți ajuta cu o donație!
Donează
prin PayPal ori
Patron


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro