Atacul de la Smârdan (pictură de Nicolae Grigorescu, 1885)

Întâi de toate trebuie spus că România și-a obținut independența în urma participării Principatului României la Războiul Ruso-Turc din anii 1877–1878. După crearea statului naţional român, în 1859, prin unirea Moldovei cu Ţara Românească sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, România continua să fie vasală Imperiul Otoman, era silită să recunoască suzeranitatea otomană, să plătească un tribut anual şi să accepte stăpânirea turcească în Dobrogea, la gurile Dunării.

Războiul ruso-turc a început pe 12 aprilie 1877. Pe 22 ianuarie 1878 s-a comunicat încheierea unui armistițiu ruso-turc. Pe 12 februarie 1878, trupele române au pătruns în Vidin, pe care l-au cucerit, moment ce a marcat încheierea participării victorioase a armatei române la Războiul de Independență. Armata română avea să-și facă intrarea triumfală în București pe 8 octombrie 1878. Independența României a fost recunoscută de marile puteri pe 13 iulie 1878. România a pierdut 4.300 de soldați (morți sau dispăruți) pe timpul conflictului.

Declararea independenței are altă poveste. Oficial, Ziua Independenței este 9 mai. După cum puteți observa din datele de mai sus, independența României s-a declarat la puțin timp după începerea războiului, nu la finalul acestuia.

Pe 9 mai 1877 (data este după calendarul vechi, iulian, căci România a introdus actualul calendar, gregorian, abia în 1919; vezi mai jos mai multe detalii) Mihail Kogălniceanu, ministru de externe la acea dată, a citit declarația de independență în fața Parlamentului român.
A doua zi, 10 mai, domnitorul Carol I a proclamat independența de stat a României. Guvernul român a hotărât încetarea imediată a plăţii tributului de 914.000 lei către turci, suma fiind direcţionată către bugetul Armatei.

Istoricii susțin că 10 mai este, în fapt, Ziua Independenței, pentru că intrarea în vigoare a declarației de independență s-a făcut cu 10 mai, odată cu validarea ei de către domn. Ziua de 10 mai era o zi cu un simbolism aparte, ziua dinastiei, căci pe 10 mai 1866 Carol a intrat în București, la venirea lui în România pentru a prelua tronul. În plus, pe 10 mai 1881 România a fost proclamată Regat, iar Carol I a fost încoronat rege al României. 

Și atunci de ce nu este 10 mai Ziua Independenței? Unii istorici cred că motivul principal este tocmai simbolistica cu încărcătură regală, că deputaţii din 1990 şi 1991 s-au temut de întoarcerea Regelui pe tron, asociind ziua de 10 mai cu familia regală.  

Dacă e să luăm în calcul actualul calendar, calendarul gregorian, nu 10 mai, ci 22 mai este Ziua Independenței... Dacă erai în Paris sau la Cluj în acea zi și te uitai în calendar, scria 22 mai 1877.


10 mai 1877 (calendar vechi, iulian) este 22 mai 1877 (după calendarul nou, gregorian)

1919 a fost un an de doar 352 de zile, motivul fiind trecerea României de la calendarul iulian la cel gregorian. La momentul unirii, în 1918, în Transilvania se folosea stilul nou, spre deosebire de celelalte provincii istorice.

La nivelul Forțelor Armate, care au arătat că au dificultăți din cauza folosirii unui calendar diferit de unii aliați, trecerea la calendarul gregorian s-a făcut de la 1/14 februarie 1919.

„Stilul vechi” şi „stilul nou” datează din anul 1582, când Papa Grigore al XIII-lea a decretat trecerea lumii catolice de la calendarul iulian la unul nou denumit gregorian. Motivele erau, în principal, religioase, reprezentate de Sărbătoarea Peștelui, dar şi o diferenţă de 10 zile care se crease între calendarul solar şi calendarul fazelor lunii. Astfel, potrivit decretului papal, ziua de 4 octombrie a fost urmată de ziua de 15 octombrie. Decretul a fost adoptat treptat de statele Europei, dar țările ortodoxe au refuzat trecerea la noul calendar din motive religioase.

Pe 5 (s.v.)/18 (s.n.) martie 1919 Consiliul de Miniştri a adoptat un decret-lege pentru „adoptarea calendarului gregorian pe ziua de 1 aprilie 1919”, ziua de 1 aprilie 1919, stil vechi, devenind 14 aprilie stil nou.

Ziua unirii României cu Transilvania, de exemplu, după cum se poate vedea din imaginea de mai jos, are două date, atât în stil vechi (18 noiembrie), cât și în stil nou (1 decembrie).

 


Clic pe imagine pentru o rezoluție superioară

 

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 



SUSȚINE SCIENTIA!
Donează
prin PayPal


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro