Se spune că „informația înseamnă putere”. Posibil, dar doar pentru aceia care reușesc să proceseze în mod corect informația. Iar de această capacitate, pe care se pare că am luat-o prea ușor drept garantată, nu dispune oricine.

De mai bine de un an de zile suntem într-o situație în care generațiile aflate în viață nu au mai fost. În mod aproape miraculos, suntem acum într-o perioadă în care avem speranță, odată cu apariția unor vaccinuri cu eficiență sporită împotriva virusului. Cum ar fi mers lucrurile dacă această pandemie ar fi avut loc acum 30 de ani?

Ce am văzut în acest an de pandemie și probabil că am fi putut evita? Iată trei idei.



1. Reacții ilogice ale guvernelor și instituțiilor medicale

Să ne amintim că Organizația Mondială a Sănătății a insistat, la începutul pandemiei, că granițele trebuie ținute deschise, iar măștile nu sunt necesare. Aici nu este vorba despre faptul că ne dăm seama azi de greșeli care nu puteau fi observate la momentul deciziei. La momentul respectiv era clar că deciziile OMS erau complet împotriva logicii. Era deja limpede că noul coronavirus este foarte contagios, că trecerea granițelor va duce la noi focare în interiorul noilor frontiere, iar virulența acestuia este îngrijorătoare. Cum era deja evident că o barieră fizică, așa cum este masca, nu avea cum să nu ajute împotriva răspândirii virusului. Orice scuze, de genul „nu existau suficiente măști, deci mesajul a fost ok la momentul respectiv” sunt fără sens, pentru că un mesaj incorect are efecte pe termen lung, susținând ulterior mesajele conspiraționiste împotriva portului măștilor (când au devenit obligatorii). Am scris despre măsurile de bun-simț încă din martie-aprilie anul trecut (1 și 2).

Guvernele lumii, cele mai multe, au privit paralizate cum granițele sunt trecute de potențiali purtători de virus. Aproape fără reacție. Nu vorbim despre lipsa de materiale sanitare. Acestea nu erau în cantitate suficientă nicăieri în lume. Dar lipsa unor reacții simple, de carantinare a celor care erau potențiali purtători de virus - se putea face mult mai bine decât s-a făcut, fără a fi nevoie de importuri de materiale din străinătate. O confuzie globală cu privire la ce chiar trebuie făcut a permis virusului să ajungă în aproape fiecare colț al lumii.


2. Teoriile conspirației au afectat gândirea a milioane și milioane de oameni

Am avut de toate. Nicio aberație nu a fost fără o audiență, oricât de mică. Am avut antene 5G care au răspândit virusul, pe Bill Gates care a găsit momentul să controleze lumea prin introducerea de cipuri odată cu vaccinarea, ideea că virusul nu există, ideea că virusul există, dar este bombă biologică, lansată pentru a omorî o parte din omenire, ideea că virusul este doar o simplă răceală, apoi ideea că vaccinul este vătămător, că e mai bine fără șamd.

Fanatismul unora, adepți ai diverselor teorii ale conspirației, a înfruntat moartea, de multe ori fără succes, căci mulți dintre cei care erau portavoci ale unor teorii ale conspirației au sfârșit în mormânt. Una dintre întrebările fundamentale, fără răspuns deocamdată, este: se poate face ceva pentru a preîntâmpina ca atât de mulți să moară pe fondul credulității și tendinței de a crede în conspirații?

S-a văzut importanța calității liderilor politici, dat fiind că sunt țări unde au murit sute de mii de oameni pe fondul unor mesaje politice greșite, transmise iar și iar, în pofida evidenței. S-a văzut că gândirea critică nu vine o dată cu poziția publică și cu accesul la informație, ci este dependentă de personalitate celui care accede în funcția publică. Un aparat birocratic bine pus la punct nu poate învinge un lider lipsit de înțelegerea realității, fără respect față de sănătatea și viața semenilor și orbit de propriul amor-propriu.


3. „Experții” sunt de două feluri

Niciodată nu s-a citit în istorie omenirii atât despre virusuri și vaccinări ca în acest an. Din păcate, multe dintre cele citite au fost aberații, scrise de răuvoitori ori idioți.

Dar am constatat că și experții se împart în două categorii: unii decenți, care transmiteau ce spuneau datele existente, unii excentrici, împotriva curentului, cu descoperiri proprii, fără studii clinice, bazate doar pe propria intuiție.

Aceste mesaje diametral opuse au dus la o și mai acută neîncredere a unei părți a populației în mesajele autorităților.

De exemplu, deși în România, trăgând o linie, comportamentul autorităților a fost, probabil, peste așteptări și în mod cert peste cel din țări cu un sistem sanitar mult mai robust - principalii arhitecți ai măsurilor sanitare au fost atacați în mod constant de o presă (în bună parte) înregimentată politic, fără responsabilitate civică, aflată în căutare disperată de audiență, indiferent de efectele mesajelor publice transmise.


Dacă mai aveți și alte idei, le puteți menționa printr-un comentariu.


 

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Ești „vizitator” ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 



Ar fi util dacă ne-ai sprijini cu o donație!
Donează
prin PayPal ori
Patron


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro