Francezii se ospătează cu cornuri care abundă în unt. Mănâncă brânzeturi cremoase şi produse de patiserie pline de grăsimi. Micul dejun include cornul cu ciocolată, care este înghiţit împreună cu un espresso. Fulgii de ovăz nici nu se zăresc. Bănuiesc că cei mai mulţi dintre ei nu au auzit niciodată de seminţele de in.
Cu toate acestea, francezii înregistrează cea mai scăzută rată de deces datorată bolilor de inimă din Uniunea Europeană şi atunci când comparăm acest procent cu cel din America de Nord, ei bine, nu există nicio comparaţie. Incidenţa bolilor de inimă în SUA este dublă faţă de cea a francezilor. Consumul de vin roşu este explicaţia romanţată care a fost oferită pentru acest aşa-numit „paradox francez" şi s-ar putea să existe într-adevăr un fir de adevăr în toate acestea.
Studiile efectuate în laborator au arătat că un compus existent în vin, numit resveratrol, poate reduce riscurile asociate unui nivel ridicat al colesterolului. Dar există, probabil, o explicaţie mai bună a faptului că francezii sunt protejaţi. Ei mănâncă mai puţin decât o fac americanii. Consumul lor caloric este mai mic şi rata obezităţii este de doar aproximativ 7%. Comparaţi acest lucru cu SUA, unde o treime din populaţie poate fi etichetată ca fiind supraponderală.
Studiile realizate pe animale au arătat în mod repetat că aportul caloric redus se corelează cu longevitatea. Şi datorită unui studiu realizat de către dr. Paul Rozin de la Universitatea din Pennsylvania, este posibil să putem extinde această idee şi la francezi. Rozin şi asociaţii săi au comparat mărimea porţiilor în Franţa şi SUA şi au făcut unele descoperiri importante. Ei au cântărit de fapt porţiile a unsprezece perechi comparabile din restaurante din Paris şi Philadelphia. Aceştia au inclus o gamă largă de pizzerii, fast-fooduri şi restaurante cu specific etnic. Dimensiunea medie a porţiei în restaurantele din Paris a fost de 277 de grame, în comparaţie cu 346 de grame în Philadelphia. Asta înseamnă o diferenţă de 25%. Meniurile chinezeşti ale americanilor au fost cu 72 % mai îmbelșugate decât cele servite în restaurantele chinezeşti din Paris. Rozin, de asemenea, a constatat că porţiile din supermarketuri au fost mai mari în SUA. Un baton american de bomboane a fost cu 41% mai mare, un hot dog a fost cu 63 % mai mare şi chiar porţiile separate de iaurt au fost mult mai mari. Se pare că vechea zicală "cantitatea face otrava" se aplică şi în cazul produselor alimentare.
Ulterior a avut loc o altă descoperire. Francezii nu mănâncă rapid, nu se grăbesc. Chiar şi la fast-food, cum ar fi MacDonald's, petrec mai mult timp ca să mănânce burgeri şi cartofi prăjiţi. Dumnezeu ştie de ce... Americanii petrec 14 minute "bucurându-se" de produsele fast food, în timp ce francezii zăbovesc în jur de 22 de minute pentru acest lucru. În total, un american petrece în medie o oră o zi mâncând, în timp ce un francez dedică câteva sute de minute. Se pare că francezii mănâncă mai puţin şi se bucură mai mult. Ei nu mănâncă la birouri şi nu mănâncă pe fugă. Şi, conform statisticilor, se pot bucura de hrana lor pentru mai mulţi ani. Astfel încât merită să îşi facă timp şi să mănânce într-o atmosferă relaxantă. Cu toate acestea, nu totul este mai mic în Franţa decât în SUA. O hârtie de toaletă standard este mai mare în cazul francezilor decât în cazul americanilor. Dar mă îndoiesc că dimensiunea hârtiei de toaletă are vreo legătură cu longevitatea. Şi amintiţi-vă că o felie de pizza are jumătate din caloriile pe care le au două felii.
Traducere de Ecaterina Pavel după eating-less-and-living-more, cu acordul autorului.
