Plățile informale din spitale reprezintă o problemă veche în sistemul sanitar public, care plasează de mult timp România pe primul loc în Uniunea Europeană în clasamentul corupției din sectorul medical. Cu toate acestea, un studiu publicat în 23 februarie în publicația medicală BMJ oferă motive de optimism, sugerând că anul trecut România a înregistrat cea mai mare scădere a procentului de pacienți care s-au simțit nevoiți să ofere bani în plus personalului medical, de la 19% la 9%, informează 360medical.ro.
Raportul, denumit „Doctor bribes: Romania finds rare success among persisting healthcare corruption across Europe” (Șpăgi pentru medici: România înregistrează un rar succes pe fondul unei corupții persistente în sistemul de sănătate din Europa), arată că România s-a numărat în mod tradițional printre țările cele mai afectate de corupția din spitale.
Astfel, sondajele realizate la solicitarea Comisiei Europene timp de 5 ani (până în 2022) au arătat că România înregistra cel mai mare procent de respondenți (19%) din UE care s-au declarat nevoiți să ofere bani sau cadouri personalului medical pentru a avea acces la serviciile medicale la care aveau dreptul prin asigurarea de sănătate.
Procentul a fost mult mai mare de cât media înregistrată la nivelul UE, de doar 3%.
După România, următoarea clasată în UE în clasamentul corupției din spitale a fost Grecia, unde 14% dintre respondenți au admis că au oferit bani sau cadouri personalului medical, pe locurile următoare situându-se Austria și Bulgaria (ambele cu 6%).
La polul opus, în Suedia și Olanda, niciun pacient nu a fost nevoit să ofere bani personalului medical pentru a avea acces la servicii medicale.
Datele din 2023 arată, însă, motive de optimism. Ultimul sondaj Eurobarometru arată că procentul pacienților nevoiți să plătească în plus pentru servicii medicale a scăzut în 2023 în 14 din cele 27 de state membre ale UE comparativ cu 2022.
Cea mai mare scădere a fost înregistrată în România, unde procentul respondenților care au spus că au oferit plăți în plus personalului medical a scăzut de la 19% în 2022 până la 9% în 2023.
Printre factorii care au favorizat această scădere s-au numărat îmbunătățirea condițiilor de lucru ale medicilor, creșterea salariilor personalului medical, dar și contracararea percepției potrivit căreia corupția este obișnuită și acceptabilă.
În România, acești factori au favorizat în timp scăderea corupției din spitale, chiar dacă țara rămâne în plutonul statelor membre ale UE cu cel mai mic procent din produsul intern brut (PIB) alocat sănătății.
Astfel, România a înregistrat între 2012 și 2020 cea mai mare creștere în rândul statelor membre ale UE a sumelor alocate sănătății în valoare nominală, de 118,5%.
Măsura a fost cuplată cu majorarea salariilor personalului medical din sectorul sanitar public începând din 2018, cu procente cuprinse între 70% și 172%, mai arată raportul.
Articol preluat de pe 360medical.ro, cu acordul editorului.
