Henri Lebesgue (1875-1941) a fost un matematician francez, cunoscut pentru teoria integrării. Teoria lui Lebesgue privind integrarea a fost publicată în disertaţia sa "Integrală, lungime, arie", la Universitatea din Nancy în 1902.
- Detalii
- de: Adrian Olteanu
- Matematica
Primitivele binome sunt primitive de forma {tex}\int x^m(ax^n+b)^p\,dx{/tex},
unde {tex}a,b\in\mathbb{R}; m,n,p\in\mathbb{Q}{/tex} şi care îndeplinesc una din condiţiile lui Cebâşev:
- Detalii
- de: Adrian Olteanu
- Matematica
Votca este o băutura alcoolică ce are un aspect clar, identic cu cel al apei, neavând culoare sau miros specific. Conform unor studii efectuate de o echipă de cercetători şi publicate pe data de 21 mai 2010 în Journal of Agricultural and Food Chemistry, gustul acesteia poate varia de la o marcă la alta datorită interacţiilor dintre apă şi etanol, acea parte componentă a băuturii ce conţine o grupă funcţională de tip alcool.
- Detalii
- de: Alin Simionescu
- Chimie
Legăturile metalice sunt legături chimice ce se formează între atomii metalelor, cum ar fi magneziul (Mg), sodiul (Na) sau cuprul (Cu). Cea mai simplă teorie ce explică legăturile metalice spune că atomii metalelor cedează electronii de pe ultimul strat, pentru a forma cationi.
- Detalii
- de: Bianca Sala
- Chimie
Legătura ionică este un tip de legătură chimică. Haideţi să vedem, pentru început, ce sunt ionii. Un ion este un atom, o moleculă sau un grup de atomi ce nu este neutru din punct de vedere electric. De exemplu, un atom care primeşte un electron devine ion negativ, iar un atom care cedează un electron devine ion pozitiv.
- Detalii
- de: Bianca Sala
- Chimie
Legătura covalentă se defineşte ca fiind atracţia electrostatică dintre o pereche de electroni pusă în comun de doi atomi şi nucleele atomilor. De cele mai multe ori, o legătură covalentă e reprezentată printr-o linie între cei doi atomi.
- Detalii
- de: Bianca Sala
- Chimie
Oamenii au perforat craniile semenilor lor, cu scopuri medicinale sau pentru magie, încă de la mijlocul Epocii de Piatră. Cercetătorii e posibil să fi găsit prima dovadă că aceste operaţii chirurgicale au avut loc în cadrul civilizaţiilor pierdute din Sahara şi Nubia.
- Detalii
- de: Charles Choi
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
În imaginea de mai jos o să vedeţi câţiva oameni, unul lângă altul. După circa 10 secunde are loc o reaşezare a acestora. Ce trebuie să faceţi e să-i număraţi pe oameni înainte şi după reaşezare. Dacă nu vă iese acelaşi număr, vă invităm să explicaţi ce s-a întâmplat.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Iluzii Optice
Priviţi imaginile de mai jos. Deşi nu se intervine în niciun fel asupra imaginilor vedetelor, veţi observa, probabil cu surprindere, că imediat feţele acestora vor începe să devină de-a dreptul monstruoase. Desigur, secretul este să urmaţi sfatul realizatorului iluziei...
- Detalii
- de: Iosif A.
- Iluzii Optice
În iluzia pe care urmează să o vedeţi, sunt folosite simţul vederii, cel al atingerii şi cel al poziţionării în spaţiu pentru a crea iluzia că o mână a dispărut. În funcţie de mişcarea unor dungi albastre, participantul la experiment îşi mişcă mâna mai departe decât crede.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Iluzii Optice
Evident, un vulcan care erupe te poate ucide în mai multe moduri directe- de obicei, prin căldură şi/sau forţă explozivă. Dar există câteva modalităţi rare şi ciudate de a muri în apropierea unui vulcan. Ştiai că un vulcan îţi poate face capul să explodeze?
- Detalii
- de: Ed Grabianowski
- Inexplicabil - ce nu ştim încă
Prin testamentul său, Alfred Nobel a întemeiat o fundaţie pentru premierea unor mari descoperiri, ce au ajutat la progresul societăţii. Primul premiu Nobel, care consta într-o medalie, o diplomă şi o sumă de bani, a fost decernat în 1901.
- Detalii
- de: Adrian Senciuc
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
Farmacologia este o ştiinţă ce studiază interacţiunea dintre o substanţă activă (medicament) şi un biosistem (organism). Termenul "farmacologie" vine de la gr. „pharmakon”, care înseamnă buruieni. Latinescul „pharmacus”, înseamnă vrăjitor.
- Detalii
- de: Irina Delia Duceac
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
Acest articol reprezintă partea a doua a unei mini-serii de 2 articole referitoare la teoria informaţiei. Dacă în prima parte au fost prezentate informaţii referitoare la limita Shannon, în prezentul articol vor fi explicate unele noţiuni despre codurile Gallager.
- Detalii
- de: Larry Hardesty
- Concepte explicate în 60 de secunde
Analiza regresiei. Sună ca o parte a unei psihologii Freudiene. În realitate, regresia este o unealtă statistică aparent omniprezentă, care apare în numeroase lucrări ştiinţifice, iar analiza regresiei este o metodă de măsurare a legăturii dintre două sau mai multe fenomene.
- Detalii
- de: Peter Dizikes
- Matematica
