Am scris în urmă cu ceva vreme un articol în care am trecut în revistă o serie de pleonasme des întâlnite în vorbirea curentă. Îl puteți citi aici: Pleonasme.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
În limba engleză poți spune: „Certain risk factors can increase your chances of contracting the cold virus and getting sick”, însă traducerea de forma: „Anumiți factori de risc pot crește șansele de a contacta virusul gripei și a te îmbolnăvi” nu este cea mai fericită variantă.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Citiți textul de mai sus și încercați să înțelegeți ce a vrut să spună autorul articolului prin folosirea termenului „crucial”.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Dificultatea apare, cel din probabil, din faptul că pronunția este, de obicei, un pic diferită de modul în care se scrie. Adică de regulă se pronunță și se aude „el/ea/ei/ele așează / înșeală”, dar corect este „el/ea/ei/ele așază/înșală”?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Cum este corect: „Sunt unele cuvinte care se scriu cu trei de i” ori „Sunt unele cuvinte care se scriu cu trei i”?
Varianta corectă este fără „de”, așadar: „Sunt multe cuvinte care se scriu cu trei i”.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
„Neuroscience” și „neuroscientist” - doi termeni veniți din limba engleză, care au întrat în limba română de-a valma, fără prea mare grijă.
Noi am propune următoarele traduceri (explicând mai jos de ce): „neuroștiințe” pentru „neuroscience” și „neurocercetător” pentru „neuroscientist”. Nu i-am găsit pe niciunul în dicționarele limbii române.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Cum se scrie corect: „întrutotul” sau „întru totul”?
„Întru totul” este locuțiune adverbială și se scrie în două cuvinte.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Limba vorbită și scrisă de astăzi este atât de diformă uneori, că devine clar că un posibil cititor din viitor va avea mari probleme să înțeleagă modul în care vorbim.
O expresie care-mi „zgârie” auzul în ultima vreme este: „ridică suspiciuni”. O vedem și auzim în cele mai diverse contexte lingvistice.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
 |
 |
Sunt două formule atât de uzitate, încât am spune că oricât de atent ești în vorbire, este posibil să le fi folosit: „a aplica la / pentru o facultate” și „a aplica pentru un job / o slujbă”. Mai sus puteți observa două extrase din căutări pe Google pentru cele două tipuri de „aplicare”.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Trebuie să recunoaștem că una dintre expresiile care nu par să aibă niciun sens este „excepția care confirmă regula”. Cum ar putea ca o excepție să confirme o regulă? Nu este exact invers? Adică dacă identificăm o excepție la o regulă, atunci regula este pusă sub semnul întrebării, suspendată până la clarificare?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Un alt cuvânt „mototolit” de uz în ultimii ani este „specific”. Iată alte două cuvinte cu aceeași soartă de care am scris recent: „narativ” și „intrigant”. Cumva unii au ajuns să creadă că specific înseamnă „concret”. De ce?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Este uimitor la cât de mulți auzi expresii de genul: „Caut un ceas calitativ, chiar dacă e mai scump” ori, mai generic, „Îmi plac lucrurile calitative”.
Pe scurt, mulți înțeleg prin „calitativ” ceva „de calitate”. Doar că nu înseamnă asta...
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
O regulă fundamentală de scriere este aceea că înainte de „dar” se pune virgulă.
Iată câteva exemple:
„Nu știu ce vrei de la mine, dar știu că nu vreau să te ajut”.
„Nu e târziu, dar trebuie să te grăbești”.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Acesta este un nou caz, așa cum am prezentat multe în secțiunea noastră dedicată dificultăților limbii române, de lipsă a simțului limbii. În mod normal, fără să consulți dicționarul, atunci când citești despre „revirimentul Războiului Rece” ar trebui să ți se pară ceva în neregulă.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Când spunem „aforism”, ne gândim la un concentrat de înțelepciune, la o formulare scurtă și percutantă pe care nu o pot mânui decât oameni deosebit de inteligenți. Dar de ce s-a numit aceastã „asfixie a vorbirii“, cum îi spune Cioran, acest mod scurt și sacadat de a gândi – „aforistic”?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
