Hybris [pronunțat „hübris” sau „hibris”] vine din greaca veche, „ὕβρις”. Astăzi dicționarele limbii române îl consemnează cu sensul de „mândrie nemăsurată a unui individ, supraapreciere în confruntarea cu destinul”, dar termenul are o evoluție interesantă de-a lungul istoriei.

Detalii

Detalii

Simțul limbii se formează prin lecturi. Dar nu orice fel de lecturi, ci lecturi de calitate. Atunci când jurnalistul ajunge să scrie, fără să fi citit, scrie la întâmplare, cum este și în acest caz de folosire nenaturală a verbului „a eșua”.

Detalii

De când ne-am „procopsit” cu noul coronavirus, epidemia ne-a adus și un potop de noi termeni, care mai de care mai interesant!

Am aflat că atunci când păstrăm o distanță de 1-2 metri între noi se numește „distanțare socială” (în primă fază, până s-au reglat lucrurile un pic) sau, mai nou, „distanțare fizică”.

Detalii

După cum puteți observa în secțiunea scientia.ro dedicată dificultăților limbii române, limba română folosită de jurnaliști suferă de multe ori.

Detalii

În textele de mai jos, puteți vedea trei extrase, luate la întâmplare, de pe site-ul ziarului Adevărul. Sunt trei folosiri greșite ale substantivului expertiză.

Detalii

Detalii

Detalii

Expresia: „drept pentru care” este des folosită în limba vorbită sau scrisă.

„Drept pentru care” este sintagmă folosită în limbajul administrativ-juridic; cel mai des caz de întâlnire a ei este, credem, în procese-verbale, unde întâlniți, spre final: „drept pentru care...”. Este atât de bine „fixată” în jargonul juridic, încât este puțin probabil că aceasta va dispărea vreodată.

Detalii

Detalii

Detalii

Detalii

Detalii

Detalii

Detalii

Pagina 4 din 10


Dacă găsești site-ul util, ne poți ajuta cu o DONAȚIE


Pentru a descărca, gratuit, cartea,
clic pe imagine