Cimpanzeii şi oamenii “sunt mai strâns legaţi unii de alţii decât sunt de alte primate” (Begun, 1992). Probabil aţi auzit că oamenii şi cimpanzeii sunt “99% identici” în ceea ce priveşte structura genetică. Acest lucru este adevărat, dar este puţin înşelător. Aşa cum au subliniat Plomin şi Kuse (1979), lungimea medie a ADN-ului uman este aproape 99% identică cu lungimea corespunzătoare ADN-ului cimpanzeilor, însă diferenţele mici din ADN pot duce la numeroase diferenţe în proteinele generate de ADN.

Psihologia sportului este a treia zonă de frontieră din acest capitol, axată de această dată pe granița dintre psihologie și atletism. Psihologia sportului modern este strâns aliată, de asemenea, cu domeniile psihologiei și fiziologiei exercițiului. (Divizia 47 a Asociației Americane de Psihologie este dedicată "exercițiilor fizice și sportului"). Cercetătorii nu sunt interesați doar de sportivii campioni; ei studiază persoane de toate vârstele care sunt angajate în exerciții fizice pentru recreere și condiție fizică.

Greșeli exprimare limba română

Pot părţile agrea un contract? Este umilitor să fii patetic? Eşti fortuit să faci anumite lucruri, deşi nu vrei? Este acceptabil să "iei la cunoştinţă"? Vă invităm în articolul de faţă să luaţi contact cu câteva exemple de cuvinte utilizate în limbajul cotidian, dar înţelese şi folosite în mod greşit.

Îţi propun un experiment. Aşează în faţa ta un pahar. În timp ce priveşti paharul, simţi cum limba alunecă uşor pe la gingii şi dinţi şi pe interiorul obrajilor şi cum întreaga mucoasă bucală e bine umezită cu salivă. Ai devenit conştientă de saliva din gură? Dacă da, vei colecta saliva din gură şi o vei scuipa în pahar. Are saliva un rol benefic? Sigur, după cum poate ai experimentat, cu gura uscată abia mai poţi înghiţi şi abia vei mai mişca limba. Saliva e compusă din apă şi din 0,5 % enzime, mucus şi substanţe antibacteriene. Ajută la dezinfectare.

Psihologia şi dreptul au o zonă de graniţă cu suprapuneri pe două direcţii: o recentă și intensă activitate interdisciplinară şi o împletire între profesia de psiholog şi alte profesii. Iată câteva ramuri ale sistemului judiciar care apelează la psihologi: aplicarea legii (evaluarea probelor, construirea profilelor infractorilor neprinşi, reabilitarea deţinuţilor); consilierea avocaţilor (ajutor în selectarea membrilor juriului sau în pregătirea unui martor pentru a depune mărturie); furnizarea expertizei testimoniale (evaluarea depoziţiei martorilor oculari, oferirea de informaţii despre modelele de abuz şi victimizare sau atestarea unor subiecte ca tulburările de somn, abuzul asupra copilului şi violenţa din cursul întâlnirilor); pledoaria în favoarea drepturilor clienţilor (susţinerea drepturilor persoanelor cu handicap sau tulburări în dezvoltare, a victimelor violului, a părinţilor care doresc custodie); reglementarea profesiei de psiholog (definirea limitelor comportamentului acceptat în terapie, protejarea drepturilor clienţilor în terapie, reglementarea cercetării cu subiecţi umani, stabilirea principiilor directoare în funcţionarea laboratoarelor de cercetări pe animale).

William Glaser a susţinut într-o carte (Positive Addiction) publicată în anul 1976 că unele dintre comportamentele adictive sunt sănătoase. El le-a denumit adicţii pozitive, deoarece ne "întăresc şi ne fac viaţa mai satisfăcătoare." Adicţiile pozitive, spune el, sunt de mai multe soiuri. Câteva au fost recunoscute în cursul discuţiilor prilejuite de prelegerile cu acest concept: intonarea psalmilor o jumătate de oră pe zi; dansul pe muzică de balet; o plimbare prin grădină; ridicarea de greutăţi.

Adicţia şi problemele conexe constituie o preocupare majoră pentru majoritatea clinicilor de sănătate mentală, dar medicii se lovesc de multe piedici în abordarea oricăror adicţii. Oamenii pot cunoaşte o ameliorare pentru o perioadă de timp după consiliere, dar de multe ori ei realunecă în vechile obiceiuri. Recidiva (regresul) este foarte frecventă atunci când se încearcă să se renunţe la comportamentul adictiv.

Ce model de bază găsim în toate adicţiile? Am discutat despre unele dintre cele mai comune şi severe adicţii: toxicomaniile - cele care implică droguri ca alcoolul, cocaina, tutunul şi drogurile prescrise. Inutil să mai spunem că lista ar putea continua. Ceea ce constatăm, însă, analizând concluziile cercetătorilor referitoare la acest fenomen, este că multe adicţii urmează acelaşi model de bază expus de Solomon cu ceva timp în urmă în teoria sa asupra proceselor opuse.

Când se discută despre dependență, oamenii tind să se gândească la substanţe precum heroina, cocaina, alcoolul sau tutunul. Totuși, multe dintre preparatele farmaceutice, disponibile doar pe bază de prescripție medicală, sunt, de asemenea, adictive. Dacă o persoană dezvoltă toleranță la unul dintre medicamentele bazate pe prescripție medicală și începe să ia doze mai mari – de cele mai multe ori rezultatul este neplăcut.

Rezultatele unui studiu recent corelează emoţiile pozitive - în special sentimentul de veneraţie - cu nivelurile mai scăzute ale citokinei inflamatorii. Cercetarea sugerează că trăirile pozitive de încântare în faţa frumuseţii naturii sau uitarea de sine în contemplarea  unei picturi sau în audierea unei simfonii pot ajuta de fapt la protejarea organismului împotriva bolilor de inimă, a artritei, depresiei şi chiar a bolii Alzheimer.

Femeie gândindÎn urmă cu două zile am aflat din mass-media că o femeie din judeţul Suceava s-a vindecat de cancer, deşi era în stadiul terminal. Fireşte, ştirea este prezentată ca un miracol de către presă, iar la uimirea generală contribuie şi chirurgul pacientei, care ne spune că nu a mai întâlnit un asemenea caz în întreaga carieră (ceea ce poate fi adevărat, deşi nu ştim cât ţine legătura cu pacienţii, după operaţie). Dar a mai citit de asemenea cazuri? Presupunem că respectivul chirurg a mai şi citit în domeniul în care practică de la terminarea facultăţii.

În 1935, comunitatea Alcoolicii anonimi era formată din doi bărbaţi care luptau cu viciul alcoolului: Bill Wilson şi Bob Smith. Cei doi au creat un program special ce implica 12 paşi pe care o persoană alcoolică trebuia să îi îndeplinească, scopul fiind renunţarea la alcool.

Se scriu cu literă mare:

1. Constelaţii: Cornul-Caprei, Ursa-Mare.

2. Stelele, planetele şi sateliţii: Soarele, Terra, Luna etc.

3. Marile epoci istorice şi evenimentele istorice majore: Antichitatea, Evul Mediu, Renaşterea, Unirea Principatelor, Primul Război Mondial, al Doilea Război Mondial, Războiul de 100 de Ani, Conferinţa Naţională a Partidului Liberal etc.

Oamenii de ştiinţă ar trebui să studieze pseudoştiinţa, să vadă cu ce se ocupă cei preocupați de subiecte asociate domeniului şi să şi citească pseudostudii. Este deosebit de important ca un om de ştiinţă să facă diferenţa dintre ştiinţă şi pseudoştiinţă. Sunt nenumărate cazuri de pseudoştiinţă evidentă, care nu merită cercetări suplimentare, cum ar fi acei lunatici care apar la televiziune şi ne anunţă că au descoperit data următorului cutremur devastator. Dar lucrurile sunt mai complicate...

Se presupune, îndeobşte, că atunci când vorbim despre carisma unui persoane, vorbim despre calităţi speciale ale acestuia, care permit acestei să inspire şi să convingă semeni, cu uşurinţă. John Antonakis, Marika Fenley şi Sue Liechti, Universitatea din Lausanne, au descoperit că acei manageri care au urmat o scurtă pregătire pentru învăţarea unor tehnici de creştere a carismei au devenit mai influenţi şi mai respectaţi. În ce constau aceste tehnici?

Sâmbătă, 22 noiembrie 2014, la orele 18.00, în cadrul Târgului Gaudeamus va avea loc lansarea cărţii “Fizica povestită”, de Cristian Presură. Cartea se doreşte o ambiţioasă trecere în revistă a principalelor concepte ale fizicii, într-o manieră accesibilă publicului. Lucrarea se adresează elevilor interesați de științele exacte din clasele a XI-a și a XII-a, studenţilor la profilele “beta”, precum şi pasionaţilor de ştiinţă, care posedă un bagaj minim de noţiuni de fizică.

În principiu, capacitatea de a face diferenţa dintre specii, existentă la nivel biologic, prezintă avantaje evidente. Dar în interiorul unei specii, cum ar fi cea umană, există ceva în circuitele noastre neurale care ne face să ne simţim confortabil în preajma celor ca noi şi nu la fel de confortabil în preajma celor identificaţi ca diferiţi?

Psihologii au fost foarte creativi în ultimele decenii. Multe dintre experimentele lor au utilizat tehnici de condiţionare pentru a arăta că animalele au un proces sofisticat de prelucrare a informaţiilor, cu rezultate similare cu ale oamenilor. În ce a constat această creativitate a psihologilor? Care sunt variantele când animalele trebuie să facă lucruri “deştepte”?

Adicţia de alcool. Sondajele de opinie arată că aproximativ o treime din familiile americane sunt tulburate de abuzul de alcool şi că opt din zece americani sunt de acord cu afirmaţia că abuzul de alcool este o problemă naţională majoră. Un reprezentant important al sondajelor de opinie apreciază că aceasta este o "cifră copleşitoare", întrucât rar se întâmplă ca opt din zece americani să fie de acord asupra unui subiect. O treime dintre respondenţi au admis faptul ca familiile lor au fost direct afectate de problemele legate de consumul de alcool.

Ce este chinestezia? Ce înseamnă proprioceptiv? Am examinat cele cinci simţuri descrise de Aristotel: vederea, auzul, mirosul, gustul şi atingerea. Toate cinci sunt direcţionate spre exterior pentru a primi stimulări din lumea exterioară. Alte două simţuri importante, chinestezia şi echilibrul, presupun sensibilitate la evenimentele interne: poziţia şi mişcarea corpului.


 


Sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro