Cele două modalităţi de gândire au fost redescoperite în anii 90. Raichle (1994), scriitor la Annual Reviews of Psychology, a verificat dovezile de la experimentele cu scanări ale creierului şi a ajuns la concluzia că există în creier două traiectorii distincte de procesare.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
O descoperire bazată pe scanarea creierului este că o zonă din creier numită girusul cingular anterior, situat în lobii frontali, puţin mai sus de nivelul ochilor, se activează atunci când subiecţii realizează o procesare activă, intenţională a informaţiilor de orice tip.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Psihologii au descoperit dovezi conform cărora procesul învăţării începe ca activitate inconştientă. Acest lucru sună ca o contrazicere a ideii lui Mandler. Această idee a lui Mandler afirmă că pentru a învăţa ceva nou este necesar controlul conştient.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Despre procesele inconştiente ale gândirii s-a discutat încă de pe vremea gânditorului grec Aristotel. Acest subiect a devenit popular în rândul cercetătorilor şi a publicului general de repetate ori. Citiţi mai multe detalii, în continuarea articolului.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Comportamentul care vine în contradicţie cu atitudinile avute anterior se numeşte comportament discrepant cu atitudinea. Acesta este tipul de comportament care creează disonanţă, prin urmare, comportamentul care modifică atitudinile.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Detectoarele de minciuni există de aproape 100 de ani. În pofida dezbaterilor asupra acurateţii, eticii şi legalităţii folosirii lor, publicul larg şi profesioniştii sunt încă intrigaţi de acestea. Detectoarele de minciuni sunt folosite şi pentru amuzament.
- Detalii
- Scris de: Sense About Science
Prima generaţie de cercetări asupra persuasiunii şi schimbării de atitudine a fost condusă de Carl Hovland, Universitatea Yale, începând cu anii '40, până în anii '60. Hovland a încercat să descopere care sunt factorii care au influenţat succesul sau eşecul persuasiunii.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Acum ne mutăm într-o zonă de cercetare diferită, una care, asemenea studiului obedienţei, implică încercările oamenilor de a se influenţa şi controla reciproc. Ea începe cu studiul atitudinilor. Mai multe detalii, în continuarea articolului.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Este o întrebare veche cât lumea: de ce facem lucruri bune? Ce îi determină pe oameni uneori să pună „noi” înaintea lui „eu”? Poate că primul nostru impuls este acela de a fi egoişti, iar cooperarea reprezintă doar controlul asupra lăcomiei.
- Detalii
- Scris de: Phys.org
Care este secretul pentru sunetul incomparabil al celui mai vestit instrument cu coarde din istorie, vioara Stradivarius? Iată întrebarea cu care pleacă la drum articolul de faţă, pentru a analiza în final dacă sunetul unui Stradivarius chiar este pe măsura reputaţiei sale.
- Detalii
- Scris de: Brian Dunning
În a doua parte a seriei intitulate "De ce ne comportăm iraţional", vorbim despre alte trei studii impresionate din zona psihologiei sociale. Vom vorbi, deci, despre grupuri şi prejudecăţi, despre negociere şi ameninţare, despre pasivitate şi conformism.
- Detalii
- Scris de: Jeremy Dean
Până acum, cercetarea observaţională sună bine. Este relativ uşoară (tot ce faci este să strângi date) şi dacă eşti suficient de norocos încât să descoperi corelaţii puternice între informaţii, poţi face predicţii importante. Acum ne întoarcem la tema gândirii critice.
- Detalii
- Scris de: Russel A. Dewey
Deseori, previziunile bazate pe corelaţii se dovedesc a fi mai exacte decât raţionamentele experţilor. În cartea sa, “Predicţie clinică versus statistică” (1954), Paul Meehl a vorbit despre rezultatele tehnicilor statistice în prezicerea unor fenomene clinice.
- Detalii
- Scris de: Russel A. Dewey
Informaţiile strânse în cadrul cercetării observaţionale se numesc date corelaţionale. Corelațiile sunt tipare apărute în date. De exemplu, Stern a descoperit că mamele care îşi sincronizau mişcările cu ale bebeluşilor aveau raporturi mai bune cu aceştia.
- Detalii
- Scris de: Russel A. Dewey
Cercetarea observaţională constă în observarea sistematică. "Sistematic" implică o procedură raţională şi reproductibilă de colectare a datelor. Datele pot fi colectate cu ajutorul unui dispozitiv de înregistrare video ori cu un chestionar.
- Detalii
- Scris de: Russel A. Dewey