• Colesterolul este un steroid lipidic, absolut necesar organismului, folosit pentru sinteza hormonilor şi a acizilor biliari. Colesterolul constituie o componentă fundamentală a membranelor celulare.
• Colesterolul este preluat din sânge de către celule şi folosit pentru a crea membranele celulelor, anumiţi hormoni şi vitamina D.
• Colesterolul este sintetizat în organism. Acest lucru înseamnă că cel introdus prin alimentaţie contribuie doar parţial la concentraţia din sânge.
• Colesterolul este sintetizat în ficat din acizi graşi saturaţi sau din glucoza din dulciuri. Din ficat colesterolul trece în vezica biliară, o mare parte din colesterolul din sânge fiind transformat în acizi biliari.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Ştiaţi că...
»» Digestia principalelor componente alimentare, zaharuri, grăsimi şi proteine, se face eşalonat, pe diferite segmente ale tractului digestiv.
»» Primele care se digeră sunt dulciurile şi făinoasele, care conţin amidon.
»» Grăsimile sunt cel mai greu de digerat, digestia acestora făcându-se la nivelul intestinului subţire.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Ştiaţi că...
• Carbohidraţii din mâncare reprezintă principala sursă de energie a organismului. Sunt de găsit din abundenţă în dulciuri, pâine ori cartofi.
• Carbohidraţii sunt folosiţi de organism pentru a produce căldură şi pentru a asigura energie pentru creşterea şi mişcările muşchilor; de asemenea, sunt folosiţi pentru a menţine procesele fundamentale ale organismului.
• Carbohidraţii sunt printre cele mai comune substanţe organice. Plantele, de exemplu, creează carbohidraţi atunci când prelucrează energia solară.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Ştiaţi că...
»» Sistemul nervos central este parte din sistemul nervos.
»» Sistemul nervos este constituit din sistemul nervos somatic şi sistemul nervos al vieţii vegetative (care reglează şi coordonează activitatea organelor interne: nutriţia, circulaţia, respiraţia, excreţia etc).
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Dacă afirmăm că percepţiile noastre nu redau lumea în sine, lumea aşa cum este ea în fapt, nu greşim. Culoare, sunet, miros, gust, senzaţii tactile, toate sunt rezultatul întâlnirii între simţurile noastre şi natură. În fapt, un măr nu este roşu. Mărul nu are o culoare în sine. Culoarea este o chestiune omenească, nu o proprietate a lucrurilor.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Vorbim despre liberul-arbitru ca despre o trăsătură fundamentală a omului, capacitatea acestuia de a decide în mod independent asupra acţiunilor lui. Dar cum funcţionează acest liber-arbitru în "retorta" de substanţe chimice care este organismul uman?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Tipurile de sânge
Membrana celulelor roşii din sângele nostru conţine mai multe antigene dintre care cele mai importante sunt antigenele A, B şi 0. După grupa sanguină specia umană este împărţită în persoane cu grupa 0, cu grupa A, cu grupa B şi cu grupa AB. Fiecare persoană moşteneşte un antigen de la un părinte şi un antigen de la celălalt părinte; aceste antigene îi determină grupa sanguină.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Genetică
În cele nouă luni pe care le petrece în uterul mamei sale, copilul nu are posibilitatea de a lua direct contact cu aerul şi nici nu se poate hrăni ca un copil nou-născut. Dar fătul nu poate trăi nici fără hrană, nici fără oxigen. Cum face totuşi să-şi asigure elementele necesare subzistenţei şi dezvoltării?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Daniel Tammet este unul dintre oamenii care prin aptitudinile extraordinare dovedite ridică întrebări dificile privind posibilităţile reale ale creierului omenesc. Abilitatea acestuia de a efectua mental calcule complexe, precum şi cea de a asimila limbi străine în timp record deschide o fereastră către ceea ce am putea fi...
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Continuăm trecerea rapidă în revistă a formelor de viaţă care au evoluat pe Terra şi au condus la apariţia lui homo sapiens. Începând de la primele cordate, unde rămăsesem la finele primei părţi, continuăm cu peştii, reptilele, tetrapodele, mamiferele, primatele şi, în final, hominidele (material video inclus).
- Detalii
- de: T. Ov.
- Evoluţionism
Kim Peek este sursa de inspiraţie pentru filmul Rain Man, în care rolul principal îl joacă Dustin Hoffman. "Originalul" este însă mai spectaculos chiar decât personajul de film. Capacitatea de a memora a lui Kim Peek, fără a exagera niciun pic, este dincolo de puterea de înţelegere a ştiinţei...
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Acum aproximativ 4,6 miliarde de ani s-a format Pământul. La început acesta era doar o uriaşă sferă lichidă, fără atmosferă, fără uscat. Încet, încet şi-au făcut apariţia uscatul şi oceanele şi a început evoluţia pe baza proceselor de natură chimică. Pentru o trecere rapidă în revistă a evoluţiei formelor de viaţă de Terra, citiţi articolul (video inclus).
- Detalii
- de: T. Ov.
- Evoluţionism
Ştim că alimentele reprezintă sursa de energie a organismului uman. Dar alimentele nu sunt absorbite în felul în care noi le mâncăm, ci sunt supuse unor procese complexe de descompunere care, prin multiple reacţii chimice, produc componente de bază ce sunt asimilate de organism. Detalii - în acest articol.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Frica este una dintre emoţiile fundamentale. Nu există om care să nu experimenteze frica în decursul vieţii, fie că este vorba despre pericolele iminente, ca întâlnirea cu un urs pe o cărare de munte, fie că este vorba numai de imaginarea unei situaţii periculoase. Dar ce se întâmplă în creier atunci când se declanşează sentimentul de frică?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Cromozomii se găsesc la nivelul nucleului celulei. Nucleul fiecărei celule umane conţine 23 de perechi de corpusculi purtători ai caracterelor ereditare specifice organismelor gazdă. Aceşti corpusculi poartă numele de cromozomi. Câte un cromozom din fiecare pereche provine de la mama, respectiv de la tatăl posesorului. Aflaţi mai multe în articolul acesta.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Biologie
