Ciuperci Vitamina B5 îmbunătăţeşte capacitatea organismului de a răspunde la stres, prin sprijinirea glandelor suprarenale. Vitamina B5 obţinută din alimente ajută la conversia carbohidraţilor şi a grăsimilor în energie.

 

 

 

 

Asigură o producţie adecvată de grăsimi sănătoase în celule. Vitamina B5 mai este numită şi acid pantotenic. Numele vitaminei B5 provine din cuvântul grecesc pantos care înseamnă “peste tot”. Acesta reflectă prezenţa sa aproape oriunde în natură – respectiv în aproape toate tipurile de alimente. În forma sa metabolic activă, vitamina B5 este asociată cu alte molecule mici care au şi sulf pentru a forma coenzima A. Această conversie permite vitaminei B5 să participe la o mare varietate de reacţii chimice.

Următoarele simptome pot indica o carenţă de vitamina B5 şi, implicit, necesitatea suplimentării acesteia:

  • Oboseala
  • Tulburări de concentrare
  • Senzaţii de slăbiciune
  • Amorţeli, furnicături şi senzaţii de arsură sau dureri la nivelul picioarelor


Ciupercile sunt o excelentă sursă alimentară de vitamina B5; la fel şi conopida. Alte alimente bogate în vitamina B5 sunt broccoli, varza creaţă, seminţele de floarea-soarelui, roşiile, căpşunile, iaurtul, ouăle, zaharul sau porumbul.

 




VITAMINA B5 AJUTĂ LA OBŢINEREA ENERGIEI DIN GLUCIDE ŞI GRĂSIMI

Atunci când o găsim în formă de coenzima A, vitamina B5 joacă un rol esenţial în eliberarea de energie din zaharuri, amidon şi grăsimi. Cea mai mare producţie de energie are loc in “fabricile de energie” din fiecare celulă numite mitocondrii. Creşterea valorilor de vitamina B5 în sânge la alergătorii de maraton, de exemplu, a dus la sporirea interesului pentru această vitamină, ca fiind un potenţial ajutor în antrenamentele fizice, unde susţinerea energetică a mitocondriilor este critică. Ştim că vitamina B5, în forma sa de coenzima A, este importantă pentru eliberarea energiei stocate sub formă de grăsime, dar este bine să ştim că este la fel de importantă şi pentru crearea de grăsime. Două tipuri importante de grăsimi – acizii graşi şi colesterolul – necesită pentru sinteza lor vitamina B5 sub formă de coenzimă A.


CARE SUNT SIMPTOMELE DE DEFICIT DE VITAMINA B5?

Pentru că vitamina B5 este necesară pentru eliberarea de energie din glucide şi grăsimi, lipsa ei este adesea legată de simptomele de oboseală, apatie şi senzaţii de slăbiciune. Un simptom rar de deficit de B5 se numeşte “sindromul picioarelor ce ard “. Acesta implică o senzaţie de amorţeală, arsură şi furnicături împreună cu dureri la nivelul picioarelor şi a fost atribuit deficitului de B5. În timp ce alte vitamine B (cum ar fi B1 si B3) ajută numai la reducerea simptomelor sindromului de arsură a picioarelor, B5 este necesară pentru a pune capăt cu totul senzaţiei de arsură. Aceasta boală este rară, dar subliniază interdependenţa dintre vitaminele B şi este motivul pentru care mulţi cercetători cred că simptomele de deficit de B5 sunt în primul rând simptomele de deficit ale întregului complex de vitamine B. Atunci când luăm suplimente de vitamina B5 trebuie să avem grijă ca dozele sa nu fie mai mari de 2 grame pe zi pentru ca aportul sporit de vitamina B5 poate provoca diaree uşoară. Doze mult mai mici din această vitamină (în intervalul a 500 mg) au fost utilizate pentru a trata constipaţia.


GĂTITUL, PROCESAREA SAU DEPOZITAREA POT AFECTA VITAMINA B5?

Acidul pantotenic – vitamina B5 – este relativ instabil în produsele alimentare şi poate fi pierdut în proporţie destul de mare prin gătit, congelare, prelucrare sau diverse procesări comerciale. Cercetările privind alimentele congelate au arătat o pierdere de 21-70% pentru vitamina B5 în produsele de origine animală (cum ar fi carnea) şi pierderi similare pentru boabele prelucrate (cum ar fi boabe de cereale) şi legumele conservate. Fructele şi sucurile de fructe pierd intre 7-50% din vitamina B5 lor în timpul prelucrării şi al ambalării.

 

CE FACTORI CONDUC LA O DEFICIENŢĂ DE VITAMINA B5?

În plus faţă de aportul dietetic sărac în vitamina B5, probleme digestive sunt factorul cel mai comun care contribuie la deficitul de B5. Legătura dintre digestie şi deficienţa de B5 are legătură cu forma de coenzima A a vitaminei (care este de obicei găsită în produsele alimentare). O digestie corectă este neapărat necesară pentru a elibera vitamina B5 din această formulă de coenzima A (CoA) şi pentru a permite sa fie absorbită în organism din intestinul subţire. Vitamina C pare să contribuie la prevenirea deficienţei B5. Studiile realizate pe animale arată că vitamina B12, acidul folic şi biotina sunt necesare pentru utilizarea corectă a vitaminei B5 în procesele biochimice ale organismului.

Vitamina B5 poate juca un rol în prevenirea şi / sau tratarea anumitor boli, precum:

  • Insuficienţa suprarenală
  • Sindromul de “arsuri ale picioarelor”
  • Cataracta
  • Sindrom de oboseală cronică
  • Oboseala generalizată
  • Hiperlipidemia (niveluri ridicate de grăsimi în sânge)
  • Osteoartrita
  • Poliartrita reumatoidă

 

CE FORME DE VITAMINA B5 SE GĂSESC ÎN SUPLIMENTELE ALIMENTARE?

Acidul pantotenic şi calciul-D-pantotenat sunt formele cele mai comune în care vitamina B5 este disponibilă ca supliment alimentar. O formă mai scumpă, numit pantetină, este de asemenea disponibilă. Această formă de vitamină implică adăugarea unei molecule mici ce conţine sulf (numită cisteamină) în acidul pantotenic. Pentru că adăugarea moleculei cu conţinut de sulf va avea loc de regulă în organism, suplimentul nutritiv furnizează vitamina într-o formă mai bioactivă.

 

Alimente care conţin vitamina B5 (acid pantotenic)
Aliment Măsura Cantitate (mg) Densitatea nutrientului
Ciuperci Crimini, crude 150 grame 2,13 12,3
Conopida, fiartă 1 cană 0,63 4,0
Broccoli gătit la aburi 1 cană 0,79 3,3
Varza creaţă, gătită 1 cană 0,39 2,4
Seminţe de floarea-soarelui, crude 0.25 cană 2,43 2,1
Roşii
1 cană 0,44 2,1
Căpşuni
1 cană 0,49 2,0
Grapefruit o jumătate din fruct 0,35 1,7
Iaurt, 1 cană 1,45 1,7
Ouă fierte fiecare 0,62 1,6
Porumb fiert 1 cană 1,44 1,5

 

Recomandările pentru vitamina B5 stabilite în 1998 de către Academia Naţională de Ştiinţe a SUA sunt:

  • 0-6 luni: 1,7 miligrame
  • 6-12 luni: 1,8 miligrame
  • 1-3 ani: 2 miligrame
  • 4-8 ani: 3 miligrame
  • Băieţi 9-13 ani: 4 miligrame
  • Bărbaţi 14 ani şi mai în vârstă: 5 miligrame
  • Fete 9-13 ani: 4 miligrame
  • Femei 14 ani şi mai în vârstă: 5 miligrame
  • Femele însărcinate de orice vârstă: 6 miligrame
  • Femeile care alăptează de orice vârstă: 7 miligrame

 

 

Preluare Prodieta

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.