Cum de apar viermi în organismele moarte ce putrezesc? Dar omizi pe frunze? Dar broaşte într-un lac format de ploaie? Apar spontan acolo unde sunt îndeplinite condiţiile naturale specifice fiecărui tip de animal? Astfel afirmă o veche ipoteză...
Astfel spune cea mai veche ipoteză existentă despre apariţia indivizilor anumitor specii de animale. Purtând numele de teoria generaţiei spontane, ea îşi are originile în Grecia Antică, acum două milenii şi jumătate. Ştim în prezent că teoria este complet greşită: fiecare organism, chiar dacă vorbim de un vierme, o omidă sau o broască, apare dintr-un ou al respectivei specii care a ajuns cumva în acel loc. Dar nu apare spontan. Ceva mai târziu vă voi spune cine şi când a demontat teoria generaţiei spontane...
Teoria generaţiei spontane nu se referă la apariţia primei celule de viaţă în mod spontan, ci la teoria că, în anumite condiţii de mediu, pot apărea în mod spontan exemplare din anumite specii (iar nu specii noi). Această teorie poate fi înţeleasă, de pildă, astfel: dacă se formează un lac după ploaie, în lac apar din nimic, spontan, broaşte şi peşti. Teoria mai sugerează şi că dacă laşi carnea să se altereze, în ea se vor dezvolta în mod automat viermi. De asemenea, se mai susţinea şi ideea că dacă se depozitează porumb într-un hambar, acolo vor apărea din senin şoareci.
Este evident pentru orice om care trăieşte în secolul al XXI-lea că teoria este o bazaconie. Şoarecii nu apar din senin în hambar, ci sunt aduşi pe lume ca orice mamifer de o şoricioaică ascunsă în respectivul pătul. Peştii şi broaştele nu apar "din senin" în lacul nou format, ci sunt rezultatul logic al existenţei unui lanţ trofic în cadrul căruia peştii sunt hrana unor păsări care răspândesc icrele acelor peşti pe o suprafaţă de mari dimensiuni. Iar viermii din carnea alterată nu apar spontan, ci sunt larve ale unor insecte care au depus ouă în respectivul mediu. Teoria aceasta a fost combătută încă înainte de Louis Pasteur de către Francesco Redi, în anul 1668. Aşadar vorbim despre o teorie demult apusă.
Francesco Redi a fost cel care a realizat primul experiment din biologie pe acest subiect. Aşa a început biologia ca ştiinţă modernă, după fizică, dar înaintea chimiei.
