„Nu devii complet liber doar evitând să fii sclav; trebuie să eviți și să devii stăpân”, afirmă Nassim Taleb. Ce e rău în a fi stăpân?
Pentru strămoșii noștri, ratarea țintei era o chestiune de viață și de moarte.
Karl Schwarzschild este, cel mai probabil, cunoscut pentru faptul că la finalul anului 1915 i-a trimis lui Albert Einstein prima rezolvare exactă a ecuațiilor teoriei relativității. Rezolvarea era trimisă din tranșeele Primului Război Mondial, unde Schwarzschild, evreu, astronom, matematician și fizician, era locotenent în armata germană.
Viața lui Schwarzschild a fost una extraordinară, realizările sale științifice mergând dincolo de motivul pentru care este astăzi faimos: a arătat cum masa unei stele deformează spațiu-timpul din proximitate și cum o consecință inevitabilă a aglomerării unei cantități mari de materie într-o regiune mică de spațiu (se întâmplă, de pildă, când o stea gigantică își consumă combustibilul) duce la prăbușirea în sine a obiectului cosmic, la colapsul gravitațional, la... formarea unei găuri negre. Ca și Einstein, Schwarzschild nu a crezut că e posibil ca găurile negre să existe în natură; era prea extravagant.
Dar nu despre viața acestuia este acest articol, ci despre o mică obsesie a acestuia pe patul de moarte.
Scriitorul maghiar László Krasznahorkai a câștigat Premiul Nobel pentru Literatură în 2025 pentru „opera sa captivantă și vizionară care, în mijlocul terorii apocaliptice, reafirmă puterea artei”.
Krasznahorkai este autorul a nouă romane, numeroase volume de proză scurtă și eseuri, precum și al câtorva scenarii, inclusiv co-scenarist al epopeii cinematografice de șapte ore care adaptează primul său volum, „Satantango” (1985). Este unul dintre cei mai distinctivi și recognoscibili scriitori din lume astăzi.
Wittgenstein alături de Bertrand Russell. Pictură de Bernhard Brungs
Credit: artnet.com
Ludwig Wittgenstein ar putea fi asociat cu un simbol al schimbărilor filosofice radicale. În 1921, publică „Tractatus Logico-Philosophicus”, un tratat dens care declară că lumea este alcătuită din fapte („Lumea este totalitatea faptelor, nu a lucrurilor”) reflectate în propoziții logice, iar tot ce nu poate fi exprimat astfel trebuie întâmpinat cu tăcere. Ultima sa frază, „Despre ceea ce nu se poate vorbi, trebuie să taci”, pecetluiește viziunea sa.
O propunere de monedă de un dolar care îl înfățișează pe președintele american, Donald Trump, provoacă tensiuni în lumea politică americană. Ea stârnește, de asemenea, discuții în lumea numismaticii romane antice (studiul monedelor).
Moneda propusă îl arată pe Trump în profil pe o parte (aversul). Pe cealaltă parte (reversul), președintele ridică pumnul într-un gest de sfidare, însoțit de cuvintele „fight, fight, fight” (N.tr. - „luptă, luptă, luptă”, cuvintele lui Trump după încercarea de asasinare din 13 iulie 2024).
„Actrița” Tilly Norwood
Tilly Norwood este cel mai în vogă „actor” din Hollywood în acest moment. Cariera ei a fost prezentată în publicații precum Variety, BBC și Forbes, pentru a menționa doar câteva. Toate acestea sunt forme de publicitate la care un tânăr actor aflat la început de drum poate doar visa. Dar Tilly nu visează. Și nici nu joacă propriu-zis, în sensul strict al cuvântului, pentru că Tilly este o actriță IA, creată de Particle6 Studios, o companie britanică de producție cinematografică axată pe inteligența artificială.
Cum se formează celula tumorală
În ultimele decenii, cazurile de cancer apărute la persoane sub 50 de ani s-au înmulțit semnificativ. Datele Institutului Național al Cancerului din SUA arată că, între 2010 și 2019, incidența a 14 tipuri de cancer, între care cele de sân, colorectal, rinichi, pancreas, stomac, testicular și uterin, a crescut constant. Fenomenul se observă la scară globală, nu doar în Statele Unite.
Deși aceste cancere timpurii rămân rare, creșterea lor este semnificativă. În 2019, doar pentru cancerul de sân, au existat aproximativ 4.800 de cazuri suplimentare față de cât s-ar fi așteptat dacă rata din 2010 ar fi rămas constantă.
Premiul Nobel pentru fizică în 2025 a fost acordat pentru „descoperirea efectului tunel la scară macroscopică și a cuantificării energiei într-un circuit electric”.
Laureații Premiului Nobel pentru fizică, John Clarke, Michel H. Devoret și John M. Martinis, toți din SUA, „au efectuat experimente cu un circuit electric în care au demonstrat atât efectul de tunel cuantic, cât și existența unor niveluri de energie cuantificate într-un sistem suficient de mare, încât să poată fi ținut în mână”, demonstrând, așadar, că proprietățile mecanicii cuantice pot fi observate la scară macroscopică.
Miezul bogat în fier din centrul planetei noastre a avut un rol esențial în evoluția Pământului. Miezul nu doar că alimentează câmpul magnetic care protejează atmosfera terestră și oceanele de radiația solară, dar influențează și tectonica plăcilor, care a remodelat în mod continuu continentele.
Dar, în ciuda importanței sale, multe dintre cele mai importante proprietăți ale miezului rămân necunoscute. Nu știm exact cât de fierbinte este, din ce este alcătuit sau când a început să se răcească.
„Inginerii haosului”, de Giuliano da Empoli, este un eseu care dezvăluie mecanismele propagandei populiste în era digitală, explorând modul în care strategii sofisticate (spin-doctors, rețele sociale, dezinformare) sunt folosite pentru a modela opțiunile de vot și pentru a destabiliza democrațiile occidentale. Cartea analizează figuri-cheie precum Steve Bannon, Arthur J. Finkelstein, Milo Yiannopoulos, Gianroberto Casaleggio și strategii din contextul Brexitului ale administrațiilor Trump, Bolsonaro, Salvini etc., ilustrând un „populism digital” bazat pe manipularea opiniei publice.
Comitetul Nobel pentru fiziologie sau medicină a acordat premiul din acest an cercetătorilor Mary E. Brunkow (SUA), Fred Ramsdell (SUA) și Shimon Sakaguchi (Japonia), pentru contribuții majore la înțelegerea mecanismelor prin care organismul controlează reacțiile sistemului imunitar.
Credit: AP/Michael Dwyer
În graba de a încasa profituri din „goana” după „aurul” inteligenței artificiale generative, un posibil scenariu al viitorului IA este rareori discutat: ce se întâmplă dacă tehnologia nu va funcționa niciodată suficient de bine încât să-ți înlocuiască colegii, companiile nu reușesc să folosească eficient IA sau majoritatea start-upurilor din domeniu pur și simplu eșuează?
Gaură neagră - reprezentare artistică
Inițial găurile negre au fost considerate o eroare în ecuațiile teoriei gravitației formulate de Albert Einstein. Dar, în deceniul al optulea al secolului trecut găurile negre au fost evaluate, totuși, ca obiecte cosmice.
De atunci, astrofizicienii au identificat numeroase găuri negre în univers, prin detectarea radiației electromagnetice pe care o emit și a reverberațiilor declanșate atunci când se ciocnesc (undele gravitaționale).
Am auzit că unii oameni întreabă ChatGPT-ul cum să se împace cu părinții sau cu iubita/ iubitul.
„M-am certat cu iubita. Mă ceartă că am apucături de golan, că sunt infantil, iresponsabil, un fel de băiețelul mamii. Ce sfat îmi dai?”.
„Îmi pare rău să aud că treci prin asta. Faptul că ea îți spune lucruri atât de dure înseamnă că e afectată de ceva anume în comportamentul tău, dar și că modul în care își exprimă nemulțumirea rănește relația… ”.
Cercetătorii studiază potențialul nanoparticulelor de aur (punctele galbene) de a livra medicamente în organism
Credit: Veronika Sapozhnikova, Konstantin Sokolov, Rebecca Richards-Kortum / M.D. Anderson Cancer Center și Rice University
Când au apărut primele celule pe Pământ, acum aproximativ 3,8 miliarde de ani, virusurile erau deja aici pentru a le întâmpina. De atunci, virusurile au tot inventat modalități de a infecta celulele, iar celulele au răspuns dezvoltând metode de a opri aceste infecții. Acest dans evolutiv a dus, în cele din urmă, la dezvoltarea sistemului tău imunitar.
Frica este una dintre cele mai vechi și mai puternice emoții ale speciei umane. Ea ne-a ajutat să supraviețuim pericolelor, declanșând reacții rapide în fața amenințărilor.
Dar există oameni care nu pot simți frica deloc. Cazurile lor rare ne arată cât de complex este creierul și ridică întrebări cu privire la rolul fricii în lumea modernă.
Staţia Spaţială Internaţională
Timp de 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână, începând din noiembrie 2000, NASA și partenerii săi internaționali au menținut o prezență umană continuă pe orbita joasă a Pământului, incluzând cel puțin un american. Un record care va atinge curând 25 de ani.
Privită în contextul istoriei zborurilor spațiale, Stația Spațială Internațională (SSI) este poate una dintre cele mai uimitoare realizări ale umanității, un exemplu strălucit de cooperare în spațiu între Statele Unite, Europa, Canada, Japonia și Rusia. Dar toate lucrurile bune trebuie să aibă un sfârșit.
În 2030, Stația Spațială Internațională va fi scoasă din orbită, urmând a fi direcționată spre o zonă îndepărtată a Oceanului Pacific.
Reprezentare artistică a două nuclee atomice cuplate cuantic prin intermediul electronilor și al „porții geometrice”.
Credit: Tony Melov / UNSW Sydney
Inseparabilitatea cuantică — respinsă odinioară de Albert Einstein drept „acțiune fantomatică la distanță” — a captivat de multă vreme imaginația publicului și i-a nedumerit chiar și pe oamenii de știință experimentați.
Dar pentru practicienii mecanicii cuantice de astăzi, realitatea este mai degrabă banală: inseparabilitatea cuantică este un tip de conexiune între particule, fiind trăsătura esențială a calculatoarelor cuantice.
Societatea de Obstetrică Ginecologie din România (SOGR) salută extinderea gratuităţii pentru vaccinarea anti-HPV la persoanele de ambele sexe cu vârsta între 19 şi 26 de ani. Măsura, care intră în vigoare începând de miercuri, 1 octombrie 2025, poate proteja de infecţia cu HPV aproximativ 1,5 milioane de tineri, informează 360medical.ro.
Imaginează-ți o lume în care afecțiunile periculoase ale copiilor nenăscuți pot fi tratate cu diamante mai mici decât un virus, în care aurul poate localiza și distruge celulele canceroase cu precizia unui laser, iar platina poate schimba codul genetic al tumorilor. Nu este științifico-fantastic – se întâmplă chiar acum, în medicina modernă.
Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație! |
Clic pe imagine pt. detalii.