La ce NU ajută cititul (JID-107)
Am scris un articol despre citit (La ce bun cititul?) acum ceva timp. M-am gândit că ar fi util și un articol împotriva cititului. Probabil credeți că este o glumă, dar nu este. Sunt o mulțime de argumente pentru care cititul este o pierdere de vreme.
În plus, mă enervează această litanie pe care o aud / citesc adesea de la indivizi diverși, îndeobște jurnaliști, în mod clar necitiți, care ne anunță ce tragedie are loc chiar acum, pentru că „oamenii nu mai citesc” (cu supoziția implicită că am trăit și o epocă de aur a cititului, când toată lumea citea... ceva). Aceștia pare că sunt convinși că siplul act al cititului, printr-o alchimie neînțeleasă, l-ar face pe cititor, oricare ar fi el, diferit, mai bun, mai înțelept. De multe ori sunt aceiași care deplâng starea învățământului, care nu ar fi „atractiv”, iar tipul de predare este „ponosit”, fiind necesară, firește, restructurarea din temelii, după rețete numai de ei știute; aceștia se așteaptă ca școala să fie un fel de parc de distracții, unde copii merg, stau relaxați și nu fac mai nimic, dar la final ies cumva einsteini și eloni-muski.
Așadar, ce se poate spune împotriva cititului?
→ Flash: Persoanele căsătorite infidele nu regretă, în fapt, că-și înșală partenerul
Despre subiectul infidelității am mai scris un articol în urmă cu câteva luni, în care am prezentat principalele motive ale infidelității.
Un studiu recent (poate fi citit integral, gratuit (eng.)), publicat în Archives of Sexual Behavior, vine cu câteva concluzii interesant, pe care le prezint, succint, mai jos:
Dezintegrările bosonului Higgs în acceleratoarele viitorului ne-ar putea indica o nouă fizică
Rezultatul coliziunii de protoni la LHC
La noile acceleratoare de particule, generația acceleratoarelor după actualul LHC (Large Hadron Collider, Cern), vor fi studiate procese de dezintegrare ale bosonului Higgs care ne-ar putea dezvălui o lume necunoscută. Dezintegrările acestui boson ar putea să se producă și în particule pe care încă nu le-am descoperit, ce ar putea avea legătură inclusiv cu materia întunecată.
China este cel mai mare producător de mașini electrice, de baterii pentru acestea, și controlează piața de materii prime pentru baterii
Țările care produc baterii pentru mașini electrice vor avea atât avantaje economice, cât și de natură politică. În prezent, câștigătorul este în mod clar China, care controlează fiecare pas al producției de baterii litiu-ion, de la obținerea materiilor prime la producția de mașini electrice.
Într-un recent articol, NYTimes arată care este situația de fapt în ce privește procesul de producție al bateriilor și mașinilor electrice.
Iată principalele concluzii:
Poziția stelelor în constelațiile zodiacale
Încă facem separația dintre astronomie și astrologie pe Scientia 😀, așa că nu vă vom spune ce vă prezic astrele, pentru că sigur astrelor nu le pasă de domniile voastre și nu influențează nici cu cine vă căsătoriți, nici norocul la 6 din 49.
În schimb, în acest articol publicăm un videoclip care arată cum sunt formate constelațiile zodiacale. După puteți observa mai jos, în coloana din stânga sunt reprezentate stelele care formează o anume constelație, așa cum sunt acestea văzute de pe Terra, fiind reprezentată și distanța la care se află de noi, iar în coloana din dreapta este reprezentată harta completă a constelațiilor, construită pas cu pas, pe măsură ce este introdusă o nouă constelație.
Cum să-ți dai seama că ai de-a face cu un narcisist vulnerabil într-o întâlnire online
Persoanele singure apelează din ce în ce mai mult la Internet pentru a-și găsi perechea, cu peste 300 de milioane de oameni din întreaga lume încercându-și norocul pe aplicațiile de întâlniri. Unii găsesc ceea ce speră. Dar pentru alții, poveștile despre întâlnirile online au finaluri foarte diferite.
De exemplu, s-ar putea să fii complet ignorat(ă) după un început aparent fericit sau să primești doar un pic de atenție. Poate că afli dintr-o dată că persoana cu care te întâlnești nu este cine credeai că este.
Dacă aceste scenarii sună familiare, este posibil să fi întâlnit cu un „narcisist vulnerabil”.
ChatGPT nu poate gândi. Conștiința este ceva complet diferit de ce este inteligența artificială azi
A fost un șoc la nivel global ritmul rapid de progres al unor programe care folosesc inteligența artificială (IA), precum ChatGPT, programe create cu ceea ce este cunoscut sub numele de modele de limbaj mare (LLM). Aceste sisteme pot produce text care pare să aibă capacitate de gândire, înțelegere și chiar creativitate.
Dar pot aceste sisteme să gândească și să înțeleagă cu adevărat? Aceasta nu este o întrebare la care se poate răspunde prin progresul tehnologic, dar o analiză filozofică atentă ne spune că răspunsul este nu. Fără a rezolva aceste probleme filozofice, nu vom înțelege niciodată pe deplin pericolele și beneficiile revoluției IA.
Cum funcționează mareea?
Același mecanism ridică nivelul apei pe Terra, dar are multe alte efecte extraordinare asupra Pământului, Lunii și la nivel intergalactic!
Despre cum încrederea în sine îi caracterizează pe adepții teoriilor conspirației, plus alte gânduri în plin Eurovision (JID-106)
• Poezia e lentă. Sensul nu se arată imediat. Nu se potrivește cu timpurile de azi, având o viteză de transfer al mesajului prea mică. De aceea este muribundă. Și pare ezoterică celor puțini care se întreabă ce este și de ce există.
• Religia este, de asemenea, lentă. Dar are scurtături către divin, precum frica, ceea ce o ține încă în viață. De aceea există încă mulți religioși, chiar dacă lipsiți de înțelegerea contextului și a substratului teoretic.
Greu de crezut că religia va rezista însă mult timp, pe măsură ce atenția este solicitată în mai multe direcții.
Paradoxal sau nu, dar sigur întristător, autocrațiile religioase sunt ultima speranță a religiei într-o lume care prosperă. Căci frica păstrează focalizată atenția.
Condiționarea pavloviană. Diferența dintre răspunsul condițional și cel necondițional
Unul din câinii lui Pavlov cu o canulă implantată pentru colectarea salivei
Credit: wikimedia.org
Cel mai bun mod de a învăța termenii referitor la condiționare este să observi ce înseamnă aceștia. De exemplu, gândiți-vă la „condițional” ca însemnând „care depinde de învățare” sau „dependent de experiența anterioară”.
Pavlov a etichetat semnalul care apare înaintea unui eveniment biologic semnificativ drept un stimul condițional. Capacitatea sa de a declanșa salivația este condițională, adică „în funcție de anumite condiții”. Cu alte cuvinte, stimulul condițional nu declanșează automat salivația la un câine neantrenat.
Stimulul condițional este ceea ce indică răspunsul condițional. Pavlov a produs un sunet (un clopoțel, de pildă) înainte de a da pulbere de carne câinelui.
Patru mituri cu privire la psihopatie
Psihopatia este o afecțiune neurologică ce nu are drept cauză, cum încă se consideră, o traumă anterioară. Într-un articol recent publicat în PsychologyToday, psihologa Abigail Marsh, cercetător în domeniul psihopatiei, indică patru mituri cu privire la psihopatie care încă persistă, deși cercetările din ultimii ani le infirmă.
Iată, pe scurt, principalele idei din articol:
Cum remodelează menopauza creierul
Credit: María Corte (via Nature)
Stadiile incipiente ale menopauzei afectează sănătatea cerebrală. Iată care sunt efectele și ce se poate face. Un articol recent publicat în Nature de Heidi Ledford vorbește de stadiul cercetărilor în ce privește menopauza, care sunt simptomele, riscurile și posibile soluții pentru combaterea acestora.
Iată ce spune, în esență, articolul menționat:
Cum ajung particulele elementare să aibă masă?
Sunt particule elementare, precum fotonul sau gluonul, care nu au masă, dar sunt particule elementare, precum electronul sau quarcul, care au masă. De ce unele particule au masă și altele nu? Cum ajung particulele cu masă să aibă masă? Ce înseamnă, în fapt, să ai masă?
Cum au apărut simbolurile matematice? Originea lui =, +, -, ×, ÷, √, ∞, π, Σ și ∫
Prima ecuație scrisă vreodată (14x + 15 = 71), prinsă în cartea „The Whetstone of Witte”, publicată de Robert Recorde în 1557
În acest articol vom vorbi pe scurt despre originea unor simboluri matematice arhicunoscute, precum: egal - „=”, plus - „+”, minus - „-”, înmulțit - „×”, împărțit - „÷”, radical - „√”, infinit - „∞”, pi - „π”, sumă - „Σ” și integrală - „∫”.
Unde sunt stocate amintirile? Un studiu recent indică membrana neuronilor
Creierul este responsabil pentru controlul majorității activităților corpului. Capacitățile sale de procesare a informațiilor sunt cele care ne permit să învățăm și este depozitul central al amintirilor. Dar cum se formează amintirile și unde sunt localizate în creier?
Deși neurologii au identificat diferite regiuni ale creierului în care sunt stocate amintirile, cum ar fi hipocampul, situat în mijlocul creierului, neocortexul din stratul superior al creierului și cerebelul de la baza craniului, încă nu au fost identificate structuri moleculare specifice din acele zone, implicate în formarea amintirilor și învățare.
Teoria de final a lui Stephen Hawking privind originea și evoluția universului
Stephen Hawking
Thomas Hertog este profesor de fizică în Belgia și a fost un apropiat colaborator al faimosului fizician Stephen Hawking, decedat în 2018. Hertog a publicat recent un articol, în care expune pe scurt concluziile cu privire la originea și evoluția universului la care au ajuns cei doi fizicieni, care au fost publicate recent într-o carte intitulată „Despre originea timpului: teoria finală a lui Stephen Hawking”.
Iată principalele idei expuse în articol, mai jos putând lectura integral articolul:
- legile fizicii nu sunt stabile, nu au fost mereu aceleași de-a lungul evoluției universului, ci au evoluat, așa cum a evoluat și viața pe Terra.
- mecanismul prin care această evoluție cosmică ar fi avut loc ar fi avut la bază salturile cuantice și ciudata proprietate a particulelor cuantice de a nu avea o poziție până nu sunt măsurate (observate), denumită „superpoziție”.
- aleatoriul (caracterul probabilistic) ce a stat la baza evoluției universului și concretizării legilor fizicii în forma actuală face ca universul să poată fi înțeles doar retrospectiv.
- deși universul pare unul proiectat, este doar unul reieșit din această lungă evoluție, rezultat al „variației” și „selecției” cosmice.
- timpul și cauzalitatea sunt doar calități emergente, generate în urma interacțiunilor dintre particulele cuantice.
De ce albește părul odată cu vârsta? Cum ar putea fi împiedicat acest proces?
Celulele stem melanocitare, spre deosebire de alte tipuri de celule stem, au o evoluţie ciclică: se transformă în melanocite mature, care apoi parcurg în sens opus procesul de diferenţiere şi devin din nou celule stem. Odată cu înaintarea în vârstă, acumularea celulelor stem melanocitare într-un compartiment al foliculului pilos diferit de cel germinativ determină „blocarea” lor la acest nivel, unde lipsesc semnale necesare pentru a relua intrarea în ciclul de diferențiere / dediferenţiere. Astfel, nu mai sunt suficiente celule stem care au capacitatea să se diferenţieze în melanocite şi să producă pigment, rezultând albirea părului.
Acceleratorul DAFNE: prima încercare de identificare a deuteriului kaonic
Credit: Alessandro Scordo LNF – INFN, Frascati SIDDHARTA Collaboration
Cercetătorii de la Experimentul SIDDHARTA-2 de la acceleratorul DAFNE (laboratorul italian INFN-LNF de la Frascati) sunt gata să înceapă prima măsurătoare din lume a deuteriului kaonic. Experimentul, în care un rol important îl are un grup de români, este extrem de dificil, din cauza faptului că semnalul căutat este foarte mic; este ca și cum ai cauta un ac într-un car de fân.
Progrese în ce privește citirea gândurilor, folosind modele de limbaj mare
Cercetători de la Universitatea Texas au publicat recent un articol în Nature Neuroscience, în care arată cum, folosind inteligența artificială (IA), au putut translata gândurile subiecților umani în text, analizând date colectate prin scanare de tip fMRI (functional Magnetic Resonance Imaging), care măsoară fluxul de sânge în diverse regiuni ale creierului.
Experimentul a implicat colectarea datelor de la trei participanți la studiu, care au însumat 16 ore de ascultare a unor narațiuni de către fiecare din cei trei, date care au fost utilizate pentru a „antrena” softul pe bază de IA.
Cum putem număra atomii dintr-o substanță?
Atomii sunt particule compozite (adică formate din alte particule) foarte mici. Nu-i putem observa cu ochiul liber. Dar aceștia stau la baza materiei din jurul nostru, precum și a celulelor care ne formează corpul.
Dar dacă atomii sunt așa mici, există o cale pentru a calcula, de pildă, câți atomi sunt într-o anumită cantitate de apă?
