Sfaturile despre nutriție sunt pline de informații eronate. Cum poți identifica pseudoștiința

Pandemia de COVID-19 a scos în evidență o mare cantitate de dezinformare pe multe subiecte, în special în domeniile științei și sănătății. De atunci, supraîncărcarea cu informații continuă, iar mulți oameni sunt pe bună dreptate confuzi din cauza unui val de informații contradictorii despre sănătate. Chiar și sfaturile experților sunt adesea contradictorii.
În plus, unii distorsionează uneori în mod intenționat rezultatele cercetărilor pentru a promova o anumită agendă. De exemplu, fosfatul trisodic este un aditiv alimentar comun în prăjituri și fursecuri, folosit pentru a îmbunătăți textura și a preveni alterarea, dar influencerii exploatează faptul că substanța este folosită și în vopsele și produse de curățenie pentru a sugera că este dăunătoare sănătății.
De ce „lupta” împotriva drogurilor începe acasă, plus alte gânduri la început de februarie

• Azi trăiesc 7% din oamenii (Homo sapiens) care au existat vreodată.
Din cele 8,2 miliarde de oameni în viață azi, aproape 885 de milioane sunt subnutriți.
1,7 miliarde sunt supraponderali, iar 880 de milioane sunt obezi.
760 de milioane nu au acces la apă potabilă.
România se depopulează încet, dar sigur. În 1990 eram a 33-a țară ca număr de locuitori din lume, cu 23 de milioane, în 2025 vom fi a 69-a țară, cu 18,9 milioane. Rata de fertilitate actuală este de 1,71.
Teama suprapopulării planetei a dispărut. Acum ne temem că în 300 de ani vom fi de 4 ori mai puțini.
• Să arăți, prin diverse tehnici de scanare, că anumite părți ale creierul sunt „active” în timpul nu știu cărui proces mental nu explică aproape nimic.
Să înțelegem că nu există nicio reproducere a mecanismului mental în inteligența artificială este, cred, suficient să amintesc că, în fapt, nu înțelegem nici măcar cum se face o simplă adunare în creier, cum ar fi 1+1.
Cafeaua – tratamentul ideal pentru dischinezie, o boală neurologică

Cafea. Credit imagine: Sergiu Vîjială
Dischinezia este o tulburare de mișcare caracterizată prin mișcări bruște și involuntare care poate afecta întregul corp. Cauzele dischineziei sunt multiple, de la anomalii structurale la nivelul creierului, până la efectele secundare ale unor medicamente si chiar anomalii genetice.
Una dintre cauzele acestei afecțiuni este o mutație în rândul genei ADCY5, afecțiune care se manifestă prin episoade de mișcări anormale, atât în timpul zilei cât și al nopții, și care sunt declanșate fie de o mișcare bruscă, fie de un efort, cu toate că pot fi și inopinate. Până de curând nu exista niciun tratament pentru această boală, în ciuda mai multor cercetări întreprinse la nivel mondial.
Exerciţiul fizic este esenţial pentru a ne menţine creierul sănătos și a ne proteja împotriva demenței

În zilele noastre, populaţia din întreaga lume trăieşte mai mult, iar acest lucru va face ca numărul persoanelor cu demenţă să crească dramatic în toate ţările. Din cauza îmbătrânirii rapide a populaţiei la nivel mondial, se preconizează că numărul persoanelor care trăiesc cu demenţă aproape se va tripla până în 2050, crescând de la 57 de milioane în 2019 la 153 de milioane.
Menţinerea unei vieţi active, în special după vârsta de 50 de ani, produce o serie de modificări la nivelul creierului care pot reduce riscul de demenţă, conform unui nou studiu publicat joi, în revista Brain Communications.
Annaka Harris: sinele și liberul-arbitru sunt simple iluzii
Annaka Harris (născută Gorton, în 1976) este o scriitoare americană. Lucrările sale abordează domenii precum neuroștiințele, meditația, filosofia minții și conștiința. În videoclipul de mai jos, aceasta explică de ce crede că nu există un sine și nici liber-arbitru.

Oamenii cred adesea că iluziile au evoluat datorită utilității lor, dar adevărul este că majoritatea iluziilor pe care le experimentăm sunt de fapt erori de percepție. Un exemplu în acest sens este iluzia sinelui și iluzia liberului-arbitru, care sunt, de fapt, două fețe ale aceleiași monede.
Ce-i face pe oameni stupizi
Având timp liber la dispoziție, m-am luat cu o întrebare. Ce face ca omul să fie stupid? Omul, nu eu, autorul, pentru că unu, nu am chef acuma să reflectez la propria stupiditate (mai ales in hindsight). Și doi, sunt din altă specie, probabil de pe altă planetă. Revenind, date fiind datele realității de astăzi, putem crede că omenirea pare mai degrabă stupidă decât rațională după cum îi este marca „sapiens”. Iară istoria e o altă dovadă. Atât pentru stupiditate, cât și pentru raționalitate. O dialectică a mașinăriei cognitive din creier?
Ce este apa micelară și cum funcționează?

Apa micelară, un produs găsit în supermarketuri, farmacii și în băile oamenilor din întreaga lume, este folosită în mod obișnuit pentru îndepărtarea machiajului. Este un demachiant foarte eficient, iar mulți oameni o consideră esențială în rutina lor de îngrijire a pielii.
Deci, ce este apa micelară și de ce este atât de bună la îndepărtarea machiajului și a cremei de protecție solară? Iată explicația științifică.
Tsimane - populația din Bolivia cu cele mai sănătoase inimi din lume

Imagine: David Mercado / Reuters
Factorii de risc convenționali pentru boala coronariană pot explica cel puțin 90% din riscul atribuit acestei afecțiuni. Pentru a înțelege mai bine asocierea dintre un stil de viață preindustrial și prevalența scăzută a factorilor de risc pentru boala coronariană, am studiat populația Tsimane, o comunitate din Bolivia care trăiește din vânătoare, cules, pescuit și agricultură, având puțini factori de risc cardiovasculari, dar care prezintă indicatorii unei inflamații de natură infecțioasă ridicate.
Trăsăturile de personalitate ale adulților singuri
În România, în 2023, 47% dintre persoanele cu vârste între 25 și 34 de ani erau necăsătorite, iar 2,5% divorțate. 13,6% dintre cei între 35 și 49 erau necăsătoriți, iar 6,2% divorțate (INSSE, pg.79). Tot în 2023, 46,4% dintre adulții americani erau singuri.
Antimicrobienele sunt peste tot, dar pentru sănătatea noastră ar trebui să controlăm utilizarea acestora

Într-o lume tot mai obsedată de curățenie, folosirea substanțelor antimicrobiene a devenit o practică obișnuită. De la săpunuri și produse cosmetice la spray-uri de curățare și produse pentru menstruație, acestea promit să ne protejeze „ucigând 99,9% din bacterii”. Dar aceste produse vin cu un cost ascuns: nu vizează doar germenii dăunători, ci și bacteriile benefice, esențiale pentru sănătatea noastră.
Psihologia contemporană (ne) vinde iluzia libertății și individualismul absolut

Psihologia modernă tinde să promoveze o viziune seducătoare asupra individului – cea a libertății absolute și a autonomiei neîngrădite. Ne este indusă ideea că fiecare persoană își poate sculpta destinul prin puterea voinței, dar și printr-o serie de intervenții psihologice orientate spre auto-optimizare și auto-reglare.
Dar, în realitate, oricât te vei auto-regla și optimiza, tot rămâi dependent de contextul în care îți duci viața. Trăiești într-o cultură predominant ostilă și suspicioasă? Te vei comporta dușmănos și suspicios. Dacă ai adicție la jocuri de noroc și pariuri, te poți singur auto-regla? Când aceste „mizerii” sunt aproape pe fiecare stradă? Dacă trăiești într-un oraș cu aer mizerabil, cât sport să faci (și mai ales unde) ca să poți spera la o viață bună la bătrânețe?
Riscuri și beneficii ale administrării de medicamente pentru slăbit
O metaanaliză recentă, publicată în Nature Medicine, care a inclus circa două milioane de persoane, a asociat medicamentele de slăbit tip Ozempic sau Wegovy cu o sănătate cardiacă mai bună, mai puține infecții, un risc mai scăzut de abuz de substanțe și mai puține cazuri de demență.
„Munții” stelelor neutronice ar putea genera unde gravitaționale care pot fi identificate de LIGO

Stelele neutronice, cele mai dense obiecte cosmice din univers, sunt ceea ce rămâne în urma stelelor masive care au explodat sub formă de supernove. Studiile recente sugerează că deformările non-axiale ale crustei acestor stele – denumite „munții stelelor de neutroni” – ar putea genera unde gravitaționale continue.
Aceste unde, care ar putea fi detectate cu ajutorul instrumentelor de precizie precum LIGO, oferă o oportunitate unică de a explora structura și compoziția acestor stele, testând totodată limitele legilor fundamentale ale fizicii.
Urâm ce nu suntem pentru că nu putem iubi ce suntem, plus alte gânduri în mijloc de iarnă (JID-134)

• Deșertul omului plat. Cei mai mulți oameni n-au nicio pasiune, niciun talent, niciun sistem ferm de valori, nicio opinie formată prin propria gândire.
Nicio idee nu depășește nivelul cârtiței.
Privitul în gol pe rețele sociale doar adâncește abisul existențial.
Cum afectează tutunul celulelor corpului

Tatăl meu a fumat pipă o vreme, iar îmi amintesc foarte bine acea substanță neagră și lipicioasă – gudronul – care se aduna pe filtrul dispozitivului. Acum, imaginează-ți această substanță ajungând în plămânii tăi și acoperindu-le pereții. Imaginea este cel puțin neplăcută.
Având la dispoziție nenumărate studii despre efectele utilizării tutunului, n-ar trebui să avem dificultăți în a ne convinge pe noi înșine și pe alții cât de nociv este acesta. Celulele care alcătuiesc țesuturile, organele și sistemele corpului nostru sunt sensibile la efectele agenților toxici externi, mulți dintre aceștia regăsindu-se în tutun.
Mulți fumători nu doar că acceptă acest lucru, ci ignoră și pericolul serios pe care îl reprezintă pentru cei din jur.
În acest articol, vom urmări fumul de tutun pe măsură ce intră și călătorește prin corpul nostru, de la gură la plămâni, celule și până la sistemul nervos. La fiecare pas, vom observa efectele dovedite științific pe care le are asupra corpului nostru la nivel microscopic, celular.
„Arta războiului” de Sun Tzu. Cât de relevant este astăzi vechiul manual chinez de strategie militară

Reprezentare Sun Tzu, era Qing (credit: wikipedia.org)
A cita din „Arta războiului”, un vechi manual chinez de strategie militară ce datează din secolul al V-lea î.Hr., a devenit un clișeu. Din păcate, este astăzi utilizat adesea de adolescenții rebeli, guru din domeniul managementului și de iubiții pseudo-intelectuali.
Din această cauză, cartea a devenit parte a șirurile nesfârșite de ironii care stau la baza culturii Internetului. Diverse meme fac referire la faimoasele sale citate, precum „Cunoaște-ți dușmanul; cunoaște-te pe tine însuți” sau „Nu presa prea tare un dușman disperat”, dar, în același timp, iau în derâdere această tendință de a o cita excesiv.
Cum îi duce curiozitatea morbidă pe oameni către teoriile conspirației

Îți plac filmele de groază, podcasturile despre crime adevărate sau sporturile violente? Cercetările au arătat că o mare parte din atracția acestora se bazează pe apelul acestora la curiozitatea morbidă. Curiozitatea morbidă descrie un interes accentuat pentru a avea cunoștință despre situații amenințătoare sau periculoase.
Oțetul de mere ajută la reducerea greutății, dar nu este un panaceu
Un studiu clinic publicat la începutul anului 2024 a arătat că oțetul de mere este asociat cu reduceri semnificative ale greutății și circumferinței taliei la 120 de tineri supraponderali și obezi.
Dieta afectează ADN-ul
Alimentele pe care le consumăm nu ne hrănesc doar pe noi, ci și bacteriile intestinale, care produc compuși ce pot influența direct modul în care sunt exprimate genele, având în cele din urmă influență asupra sănătății noastre.
Nu te menaja
„Singurul lucru mai periculos decât dorința de a salva o altă persoană — o dorință riscantă, adesea confundată cu iubirea — este dorința de a te salva pe tine însuți, de a te menaja de dezamăgirea, suferința și pierderea inseparabile de condiția de a fi o ființă cu speranțe și dorințe care se ciocnesc constant de realitate, de indiferența timpului și a hazardului, de speranțele și dorințele opuse ale altora.
Cancerul de pancreas avansează în Europa

În Europa, cancerul de pancreas se situează pe locul 7 in ceea ce privește frecvența tipurilor de cancer, însă este mult mai letal, ocupând locul al 4-lea, în urma cancerului pulmonar, colorectal si mamar, cu o speranță de viață de doar 4,6 luni la diagnosticare și o rată de supraviețuire la 5 ani de doar 3%.
O analiză publicată în 2024 în The Lancet1 a evidențiat faptul că în Europa de Vest este cea mai mare incidență, atribuită unor factori de stil de viață precum obezitatea, sedentarismul, consumul ridicat de carne roșie și alcool, fumatul, diabetul, pancreatita cronică și istoricul familial.
