În Europa, cancerul de pancreas se situează pe locul 7 in ceea ce privește frecvența tipurilor de cancer, însă este mult mai letal, ocupând locul al 4-lea, în urma cancerului pulmonar, colorectal si mamar, cu o speranță de viață de doar 4,6 luni la diagnosticare și o rată de supraviețuire la 5 ani de doar 3%.
O analiză publicată în 2024 în The Lancet1 a evidențiat faptul că în Europa de Vest este cea mai mare incidență, atribuită unor factori de stil de viață precum obezitatea, sedentarismul, consumul ridicat de carne roșie și alcool, fumatul, diabetul, pancreatita cronică și istoricul familial.
Așa cum am scris într-un articol precedent, consumul de cafea nu este asociat cu un risc crescut de cancer de pancreas.
În ultima vreme mai multe cazuri de cancer de pancreas au fost semnalate la jucători de fotbal celebri, precum Ginaluca Vialli2 și Sven-Göran Eriksson3, dar și în rândul jucătorilor de fotbal american4.
Din păcate, este posibil ca numărul sportivilor de performanță afectați de cancer de pancreas să fie mult mai mare, iar diferitele produse pe care aceștia le consumă în timpul activității profesionale ar putea fi incriminate, însă până în prezent nu au fost efectuate studii pe scară largă care să confirme sau să infirme o eventuală legătură de cauzalitate.
Natura agresivă a bolii și lipsa unui screening precoce eficient fac din cancerul de pancreas o boală devastatoare.
Progresele au fost reduse de-a lungul anilor. Doar 20% dintre pacienți se califică pentru o intervenție chirurgicală, iar două treimi dintre aceștia suferă de o recidivă a cancerului.
Cercetarea la nivel molecular este necesară pentru a identifica subtipurile în vederea unui tratament personalizat.
Terapiile actuale sunt în mare parte ineficiente, iar biomarkerii pentru oncologia de precizie lipsesc. Există programe de screening doar pentru cele 10 % din cazuri legate de istoricul familial, neexistând teste fiabile și rentabile pentru depistarea precoce în rândul populației generale.
Simptomele, cum ar fi durerile de spate, pierderea în greutate și greața, sunt nespecifice și fac dificilă diagnosticarea precoce.
În ciuda acestor provocări, au fost înregistrate unele progrese. Centrele de referință, precum cele din Finlanda, au arătat rezultate mai bune, iar rata de supraviețuire la 5 ani în SUA a crescut la 13 % datorită diagnosticării precoce și tratamentelor personalizate.
Cu toate acestea, se preconizează că, până în 2030, cancerul pancreatic va deveni a doua cauză principală de deces prin cancer.
Rămâne să conștientizăm de efectele alimentației moderne și ale stilului de viață occidental pentru a putea da o mână de ajutor în inversarea acestui trend de creștere accelerată a numărului de pacienți bolnavi de cancer pancreatic.
Bibliografie: 1. TheLancet; 2. Euronews; 3. CNN; 4. Pancan
