Iluzia consensului este un tip de eroare (bias) cognitiv-socială. Când ni se pare că opiniile, credințele și valorile noastre sunt împărtășite de majoritatea. Dacă eu cred că muzica rock e superioară altor genuri, atunci și restul lumii știe asta. Zici că nu-i așa? Ed Sheeran sau Taylor Swift, serios? Ah, da, Poppy mai merge cât de cât!
România alocă doar 1% din bugetul de sănătate pentru prevenție, în timp ce speranța de viață rămâne cu 5 ani sub media UE
România este pe ultimul loc în UE în ceea ce privește cheltuielile pentru sănătate. Sursa foto – Eurostat
Noul Raport State of Health in the EU ne arată un sistem subfinanțat, dar și o fereastră de oportunitate pentru investiții în prevenție și servicii comunitare.
România rămâne printre statele membre ale Uniunii Europene cu cele mai slabe rezultate în materie de sănătate, arată raportul State of Health in the EU – Romania Country Health Profile 2025, publicat de Comisia Europeană, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și Observatorul European pentru Sisteme și Politici de Sănătate.
Cheltuielile pentru sănătate sunt cele mai mici din UE, speranța de viață este cu peste cinci ani sub media europeană, iar mortalitatea evitabilă se menține la niveluri ridicate, indicând limitele unui sistem care continuă să intervină târziu și fragmentat.
Guvernul îți poate monitoriza locația, dar, de regulă, nu în mod direct
Dacă folosești un telefon mobil cu serviciile de localizare activate, este foarte probabil ca date despre locul în care locuiești și lucrezi, unde îți faci cumpărăturile, unde mergi la biserică și la medic, precum și unde ai călătorit în timpul sărbătorilor să fie scoase la vânzare. Iar U.S. Immigration and Customs Enforcement este unul dintre clienți.
Guvernul Statelor Unite nu trebuie să colecteze singur date despre locația oamenilor, pentru că telefonul tău mobil o face deja. Deși datele de localizare sunt uneori colectate ca parte a utilizării intenționate a unei aplicații de telefon, cum ar fi navigația sau prognoza meteo, mult mai des locațiile sunt colectate invizibil, în fundal.
Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Statele Unite (CDC) a renunțat la știință în noile sale recomandări privind vaccinurile și autismul
Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Statele Unite (CDC) și-a revizuit îndrumările de lungă durată privind vaccinurile și autismul. Anterior, recomandările afirmau clar și corect că dovezile arată că nu există nicio legătură între vaccinuri și apariția autismului.
Acum, CDC susține că „studiile care susțin o legătură [între vaccinuri și autism] au fost ignorate de autoritățile sanitare”. De asemenea, afirmă: „Afirmația «vaccinurile nu cauzează autism» nu este una bazată pe dovezi, deoarece studiile nu au exclus posibilitatea ca vaccinurile administrate sugarilor să provoace autism”.
Secretarul pentru sănătate, Robert F. Kennedy Jr, a cerut CDC să facă aceste modificări, în pofida faptului că, la audierea sa de confirmare, a promis că nu va modifica recomandările CDC privind vaccinurile.
Ce este Hanukkah și cum este acest festival sărbătorit?
Lampă Hanukkah lamp descoperită lângă Ierusalim în jurul anului 1900
Pe 14 decembrie 2025, doi atacatori înarmați au deschis focul asupra unei mulțimi de peste 1.000 de evrei australieni adunați la Bondi Beach pentru a celebra prima seară a festivalului evreiesc Hanukkah (scris și Chanukah). Cincisprezece civili au fost uciși și zeci au fost răniți. Pentru mulți australieni, semnificația momentului ales pentru acest atac poate să nu fie pe deplin înțeleasă – la fel cu Hanukkah.
Hanukkah este un festival construit în jurul actului de aprindere publică a luminii, ca declarație că viața evreiască va dăinui în pofida încercărilor de a o stinge.
Omul care poate alerga fără oprire. Cum a ajuns Dean Karnazes să sfideze biologia
Dean Karnazes
Majoritatea alergătorilor – fie ei amatori sau olimpici – ating inevitabil un prag fiziologic clar: limita lactatului. Dincolo de acest punct, organismul nu mai poate procesa lactatul produs în mușchi, apar arsuri, crampe și blocaj muscular. Pentru Dean Karnazes, ultramaratonist din California, această limită pare însă să nu existe. De-a lungul carierei a alergat trei zile și trei nopți fără oprire (mai precis, a alergat 560 km - echivalentul București-Timișoara - în 80 de ore și 44 de minute în 2005), fără să simtă vreodată arsura musculară pe care restul lumii o cunoaște atât de bine.
„Crimă și pedeapsă” - recitită după 60 de ani
Raskolnikov o ucide pe cămătăreasa Aliona Ivanovna cu partea bontă a toporului, lovind-o în cap. Ulterior, tot cu toporul o ucide și pe sora ei, Lizaveta, care intră pe neașteptate.
Bătrâna care, odinioară, a tăiat cu un cuțit furtunul din grădina noastră tocmai a trecut pe lângă casă fără să se oprească. Nu mult după incidentul cu furtunul am confruntat-o cu ceea ce făcuse, iar ea a negat că ar fi trecut vreodată pe strada noastră, necum că ar fi tăiat furtunul cuiva sau că ar fi avut vreun cuțit asupra ei.
De fapt, și-a golit geanta în fața mea, iar în ea nu era niciun cuțit. Căutasem pe Internet informații despre comportamente ciudate la vârstnici, iar o sursă nota că nu este neobișnuit ca femeile în vârstă să poarte un cuțit în geantă. Nu sunt sigur ce înseamnă asta, dar de fiecare dată când o văd pe bătrână (și o văd des pe strada noastră), mă simt ușurat când reușește să treacă pe lângă grădina din față fără să arunce vreo privire spre furtun, deși întrebarea care persistă privește motivul faptei ei.
Recitesc „Crimă și pedeapsă” de Feodor Dostoievski la 60 de ani după ce m-a fermecat pentru prima dată, cu gândul de a mă testa în raport cu o experiență despre care am fost convins ani întregi că m-a influențat profund ca cititor adolescent și apoi m-a format ca student universitar în anii '70, când canalizam o versiune a protagonistului lui Dostoievski, Raskolnikov – un nume care înseamnă ceva de genul „eretic” sau cineva care se rupe de comunitatea lui.
Unii oameni nu simt durerea. Știința din spatele insensibilității congenitale la durere
A nu simți durerea poate părea, la prima vedere, o calitate de super-erou. În realitate, lipsa totală a durerii este profund periculoasă. Durerea funcționează ca un sistem de alarmă evolutiv esențial, avertizându-ne asupra rănilor și pericolelor care ne pot afecta integritatea fizică. În absența ei, accidentele se acumulează, iar viața devine o suită continuă de riscuri neobservate.
Exemplul lui Ashlyn Blocker, o adolescentă din Georgia, SUA, ilustrează brutal această realitate. Din clipa nașterii, nu a simțit nicio formă de durere: și-a mușcat limba până aproape de automutilare, a ars pielea palmelor pe un utilaj industrial, a mers două zile cu o gleznă ruptă și s-a ales cu cicatrici severe în urma unor accidente repetate. Toate, fără să simtă vreun semnal de avertizare.
Japonia are un sistem energetic ce funcționează pe două frecvențe din rațiuni... istorice
Japonia are un sistem de electricitate unic, funcționând cu două rețele electrice separate, despărțite nu de o geografie dificilă sau decizii recente, ci prin opțiuni din secolul al XIX-lea. Jumătatea de nord-est, inclusiv Tokyo și regiunea Tohoku, utilizează o frecvență de 50 Hz, în timp ce sud-vestul — Nagoya, Osaka și restul țării — funcționează la 60 Hz. Diferența face aproape imposibil transferul rapid de energie dintr-o parte în alta atunci când apar probleme de aprovizionare.
De ce următoarea criză financiară mondială ar putea fi mult mai gravă, cu SUA pe margine
Globalizarea a avut mereu critici, dar, până de curând, aceștia au venit mai ales dinspre stânga, nu dinspre dreapta. După al Doilea Război Mondial, pe măsură ce economia mondială creștea rapid sub dominația SUA, mulți din zona stângii argumentau că beneficiile globalizării erau distribuite inegal, sporind inegalitatea în țările bogate, în timp ce obligau țările mai sărace să implementeze politici de piață liberă, precum deschiderea piețelor financiare, privatizarea industriilor de stat și respingerea politicilor fiscale expansioniste în favoarea rambursării datoriei – toate acestea beneficiind în principal corporațiilor și băncilor americane.
Aceasta nu era o îngrijorare nouă. Încă din 1841, economistul german Friedrich List argumentase că liberul schimb era conceput pentru a împiedica provocarea dominației globale a Marii Britanii, sugerând: „Când cineva a ajuns în vârful măreției, dă cu piciorul scării pe care s-a urcat, pentru a-i lipsi pe alții de mijloacele de a se ridica după el”.
În era TikTok, mai pot convinge autoritățile masele?
Un mesaj ciudat, dar care captează cam ce gândesc mulți dintre cei care ocupă funcții publice importante astăzi, a fost exprimat recent de un fost ministru, care explica la un post TV că nu poate dezvălui suma cheltuită de România pentru a sprijini Ucraina pentru că imediat TikTokul va fi invadat de mesaje ce deformează realitatea.
Ascunse adânc în această formulare stau două ipoteze false: că oamenii, mulți, sunt incapabili să gândească rațional și nu pot fi convinși de mesajele adevărate ale oficialilor și că cea mai bună protecție a populației este ascunderea unor informații, cum ar fi aceea a sumei totale angajate de stat pentru a spriji un stat aflat sub agresiune armată rusă de aproape 4 ani.
Fostul ministru, instinctiv, își dorea o lume în care discursul să fie monopolul statului. Sau măcar să existe un mecanism de control al discursului public de către stat. Nu mai este posibil, cel puțin nu în democrații. Va duce asta la atomizarea societății?
Limbajul ascuns al ritmurilor biologice. De ce adaptarea la schimbarea fusului orar este dificilă și de ce ora de culcare afectează dispoziția
Ceasul circadian biologic la om
Ceasul biologic afectează ritmul zilnic al multor procese fiziologice. Această diagramă ilustrează modelele circadiene tipice pentru cineva care se trezește dimineața devreme, mănâncă prânzul în jurul orei 12 și se culcă în jurul orei 22.
Deși ritmurile circadiene tind să fie sincronizate cu ciclurile de lumină și întuneric, aceste pot fi influențate de diverși factori, precum temperatura ambiantă, orele mesei, programul și durata somnului, stresul și exercițiile fizice.
Credit imagine: wikipedia.org
Corpul uman este guvernat de ritmuri care se întind de la fracțiuni de secundă până la cicluri lunare sau sezoniere. În cartea „Biological Rhythms”, Daniel Forger — profesor de matematică, medicină computațională și bioinformatică la Universitatea din Michigan — explică modul în care aceste ritmuri influențează somnul, starea de spirit, hormonii, metabolismul și performanța.
Recorder.ro - investigație devastatoare privind corupția din sistemul judiciar românesc (video)
Facem o excepție astăzi și ne abatem de la „linia” site-ului, pentru a promova ultima investigație Recorder.ro, probabil cea mai importantă din istoria publicației, referitoare la corupția sistemică din magistratura românească. Asta în condițiile în care, deși investigația este disponibilă online de ieri, aproape nicio publicație majoră și niciun post TV nu a preluat-o.
În cuvintele celor de la Recorder.ro: „politicul a oferit legi care au creat o organizare piramidală a sistemului de justiție, punând toată puterea în mâinile unui grup restrâns de magistrați, iar această mână de magistrați a oferit la schimb o justiție care nu-i mai deranjează pe cei puternici. Mărturiile pe care le-am adunat din interiorul sistemului de justiție și pe care le prezentăm în acest material sunt de o gravitate fără precedent. Ele vorbesc despre dosare de mare corupție în care judecătorilor li se sugerează să ia decizii favorabile inculpaților, despre încălcarea flagrantă a principiului repartizării aleatorii a dosarelor prin schimbarea discreționară a completurilor de judecată, despre cum magistrații care nu se supun sunt marginalizați, hăituiți prin anchete ale Inspecției Judiciare și uneori chiar excluși din magistratură. Consecințele acestor realități dramatice ne afectează viețile tuturor, pentru că o societate democratică nu poate supraviețui fără o justiție independentă”.
Cum măsurăm universul? Modul în care măsurăm universul dezvăluie întrebări fundamentale despre acesta
Unitățile de măsură par piese banale ale limbajului științific. Ele fac legătura dintre abstracția matematică și realitatea fizică, permițându-ne să cuantificăm distanțe, mase, numere de particule sau intensități luminoase. Sistemul internațional de unități folosește șapte unități de bază – secunda, metrul, kilogramul, amperul, kelvinul, molul și candela – din combinarea cărora le derivăm toate celelalte.
Dar această listă este mai puțin fundamentală decât pare. O parte dintre unități pot fi exprimate prin constante ale naturii: amperul - prin sarcina elementară x viteza x numărul de electroni, kelvinul - prin energie, molul prin numărul lui Avogadro.
România nu este pregătită pentru implementarea inteligenței artificiale în sănătate
Un nou raport al Organizației Mondiale a Sănătății (2024–2025) analizează nivelul de pregătire al statelor din Regiunea Europeană pentru integrarea inteligenței artificiale în sănătate, într-un context de transformare tehnologică accelerată. Deși AI promite îmbunătățirea îngrijirii pacienților și reducerea presiunii asupra sistemelor de sănătate, OMS atrage atenția asupra riscurilor legate de etică, guvernanță și responsabilitate, în absența unor cadre clare de implementare.
De ce modelele LLM tip ChagGPT par umane, plus alte gânduri de Nassim Nicholas Taleb (5)
Nassim Nicholas Taleb, faimos eseist libanezo-american, cunoscut în special pentru conceptul de „lebădă neagră”, este activ pe Twitter, unde publică în mod constant idei. De asemenea, comentează cu pasiune diverse evenimente politice. Mai jos am extras o (nouă) serie de gânduri recente.
Între afantazie și hiperfantazie: cum ne modelează capacitatea de forma imagini mentale memoria, identitatea și interacțiunea cu lumea
Când spunem „îmi amintesc”, nu vorbim cu toții despre același lucru. Pentru unii, amintirea este un film interior bogat în imagini; pentru alții, o propoziție scurtă sau o notă într-un caiet.
Mințile umane sunt diferite, pe un spectru larg, din multe perspective, aspect care ne scapă, pentru că nu avem acces decât la propria minte și propriul mod de a percepe lumea. Dar știința este aici tocmai pentru a ne îmbogăți cunoașterea...
Memoria nu este doar o listă de fapte despre viața noastră, ci, pentru majoritatea oamenilor, ci abilitatea de a revedea trecutul cu imagini, sunete și emoții. În ultimele decenii, cercetările au arătat însă că o parte din populație nu vede nimic cu „ochiul minții”. Această absență a imaginilor mentale, numită afantazie, și opusul ei, hiperfantazia, influențează profund felul în care ne amintim, trăim emoțiile, creăm artă, ne raportăm la traumă și chiar la ideea de „eu”.
Albinele lucrătoare pot simți infecțiile la matcă, ceea ce duce la revoltă
Când rezultatele sondajului național al Canadei privind pierderile de colonii de albine au fost publicate în iulie 2025, ele nu au constituit o surpriză. Potrivit Asociației canadiene a apicultorilor profesioniști, aproximativ 36% dintre cele 830.000 de colonii de albine melifere din Canada au pierit peste iarnă.
Aceste cifre obișnuiau să genereze titluri de presă. Dar după aproape două decenii cu aceeași poveste — colonii care mor iarna, apicultorii care se străduiesc să le refacă, reușind parțial, iar ciclul se repetă — statisticile triste nu mai sunt o noutate, iar noi încă încercăm să înțelegem de ce fenomenul persistă.
Acum, am putea avea un moment de revelație. Împreună cu colega mea Abigail Chapman am descoperit recent că mătcile albinelor melifere sunt infectate cu virusuri care le compromit fertilitatea și pot duce la înlăturarea lor din colonie. Iar acest lucru este important, pentru că „mătci slabe” reprezintă principala cauză raportată de apicultorii canadieni pentru pierderile de colonii.
Ne apropiem de unificarea fizicii cuantice cu gravitația? O nouă abordare geodezică oferă indicii importante
Una dintre cele mai mari probleme ale fizicii moderne este aceea de a găsi o teorie unificată care să descrie atât lumea particulelor elementare, cât și gravitația. La scară mică, universul se comportă conform regulilor mecanicii cuantice, iar la scară mare, mișcarea stelelor, galaxiilor și a universului însuși este explicată de teoria generală a relativității. Unirea celor două teorii într-una singură este visul fizicii moderne.
Teoria stringurilor: oamenii de știință încearcă noi modalități de a verifica teoria care ar putea unifica toată fizica
În 1980, Stephen Hawking a susținut prima sa prelegere ca „profesor Lucasian” la Universitatea din Cambridge. Prelegerea se intitula „Is the end in sight for theoretical physics?” („Se vede sfârșitul fizicii teoretice?”).
Hawking, care ulterior avea să-mi devină coordonator de doctorat, a prezis că o teorie a totului – care să unifice ramurile aflate în conflict ale relativității generale, ce descrie universul la scară mare, și mecanica cuantică, ce guvernează microcosmosul atomilor și particulelor – ar putea fi descoperită până la sfârșitul secolului al XX-lea.
Patruzeci și cinci de ani mai târziu încă nu există o teorie a totului definitivă.
De ce moliile și alte insecte par atrase de lumină
Moliile – și multe alte insecte zburătoare – sunt atrase de lumina artificială pe timp de noapte, un lucru observat de majoritatea oamenilor, de-a lungul istoriei și în întreaga lume. Dar, în ciuda caracterului universal al acestui fenomen, explicații solide s-au dovedit greu de găsit.
Biologul britanic Samuel Fabian, într-un scurt videoclip publicat de Nature, arată că cele mai comune explicații – că insectele sunt atrase de căldură sau că ar confunda luminile artificiale cu Luna în timp ce încearcă să se orienteze pe cerul nocturn – nu rezistă testelor de laborator.
Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație! |
Clic pe imagine pt. detalii.