Lampă Hanukkah lamp descoperită lângă Ierusalim în jurul anului 1900
Pe 14 decembrie 2025, doi atacatori înarmați au deschis focul asupra unei mulțimi de peste 1.000 de evrei australieni adunați la Bondi Beach pentru a celebra prima seară a festivalului evreiesc Hanukkah (scris și Chanukah). Cincisprezece civili au fost uciși și zeci au fost răniți. Pentru mulți australieni, semnificația momentului ales pentru acest atac poate să nu fie pe deplin înțeleasă – la fel cu Hanukkah.
Hanukkah este un festival construit în jurul actului de aprindere publică a luminii, ca declarație că viața evreiască va dăinui în pofida încercărilor de a o stinge.
Adesea numită Festivalul Luminilor, ea amintește un moment istoric de acum aproape 2.000 de ani, când evreii au fost vizați pentru practicile și identitatea lor evreiască.
Festivalul celebrează scurta perioadă în care au reușit să învingă tentativele de suprimare a credinței și culturii lor, să resfințească Templul evreiesc din Ierusalim, care fusese profanat, și să restabilească un anumit grad de conducere și autonomie evreiască în Țara Israelului.
Astăzi, Hanukkah este una dintre cele mai larg celebrate sărbători evreiești din întreaga lume. Apropierea sa de Crăciun i-a determinat pe evreii americani, în secolul al XX-lea, să o ridice la rangul de mare sărbătoare evreiască.
Hanukkah are loc din 25 Kislev până în a doua sau a treia zi a lunii Tevet, în calendarul evreiesc. În acest an, perioada începe la apusul soarelui duminică, 14 decembrie, și se încheie la lăsarea nopții luni, 22 decembrie.
Sărbătoarea este marcată cel mai vizibil prin aprinderea chanukiah, un candelabru cu nouă brațe, dintre care opt sunt egale și corespund nopților de Hanukkah, iar al nouălea este lumânarea shamash, folosită pentru a le aprinde pe celelalte.
Festivalul începe cu aprinderea unei singure lumânări pe chanukiah. O caracteristică definitorie a practicii este faptul că numărul lumânărilor crește în fiecare seară, astfel încât lumina fiecărei nopți se adaugă celei precedente.
În comunitățile evreiești din întreaga lume, Hanukkah este celebrată prin aprinderea lumânărilor în fiecare seară, rostirea de binecuvântări, cântece, mese în comun, jocuri, oferirea de daruri și adunări comunitare. Deși ritualul de bază este același, obiceiurile locale variază considerabil, modelate de numeroasele locuri în care viața evreiască a prins rădăcini – din Maroc până în Polonia, din Irak până în India și în întreaga lume.
Fiecare seară începe cu o binecuvântare rostită asupra actului aprinderii lumânărilor. O a doua binecuvântare evocă evenimentele comemorate de Hanukkah și izbăvirea amintită în tradiția evreiască. Doar în prima seară se adaugă o a treia binecuvântare, care exprimă recunoștința pentru faptul că am ajuns să celebrăm din nou această sărbătoare. Este o binecuvântare standard, rostită în prima seară a fiecărei sărbători, pentru a o întâmpina pentru prima dată.
Privite împreună, aceste binecuvântări reamintesc că Hanukkah nu este doar despre ceea ce s-a întâmplat în trecut, ci și despre responsabilitatea de a duce mai departe istoria și tradiția.
Care sunt originile Hanukkah?
Originile Hanukkah datează din secolul al II-lea î.e.n., când Iudeea se afla sub dominația Imperiului Grec Seleucid. Sub regele Antioh al IV-lea Epifanes, practicile religioase evreiești au fost interzise, iar Al Doilea Templu din Ierusalim a fost profanat. Ca reacție, un mic grup de rebeli evrei, cunoscuți sub numele de Macabei, conduși de Iuda Macabeul, s-au ridicat împotriva unor forțe copleșitoare.
După recucerirea Ierusalimului și resfințirea Templului, tradiția rabinică relatează că a fost găsită doar o cantitate de ulei ritualic pur suficientă pentru o singură zi, necesară pentru reaprinderea menorei Templului – un candelabru cu șapte brațe care asigura lumina în Templul antic. Potrivit acestei tradiții, uleiul a ars timp de opt zile, suficient pentru a pregăti o nouă rezervă.
În dreptul evreiesc, Hanukkah este considerată o sărbătoare minoră. Nu este menționată în Tora și nu implică restricții privind munca. Totuși, ea a dăinuit tocmai pentru că ritualurile sale sunt ușor de practicat oriunde, orientate spre comunitate și centrate în spațiul casei.
În mod tradițional, chanukiah este așezată la fereastră sau la intrare, pentru a împlini principiul pirsumei nisa – publicizarea miracolului –, uneori chiar în condiții de pericol.
Temele Hanukkah sunt articulate în două texte religioase-cheie: Al HaNisim și Ma’oz Tzur. Al HaNisim, adăugat la rugăciunile zilnice în timpul Hanukkah, nu se concentrează pe ulei sau lumânări. În schimb, pune accentul pe o răsturnare a sorții: cei mulți învinși de cei puțini, cei puternici de cei vulnerabili. Miza, sugerează rugăciunea, era capacitatea de a trăi conform valorilor evreiești. Miracolul descris este la fel de mult etic cât este istoric.
Ma’oz Tzur, cântat în mod tradițional după aprinderea lumânărilor, plasează povestea Hanukkah într-o istorie mai amplă a persecuției și rezistenței. El evocă încercările repetate de a distruge viața evreiască și răspunde nu prin triumf, ci prin perseverență. A-ți aminti devine un act de sfidare și speranță.
Reflectând asupra acestei rezistențe, rabinul Jonathan Sacks a susținut că Hanukkah comemorează nu doar supranaturalul, ci și povestea umană: un popor mic și vulnerabil a refuzat să capituleze intelectual, spiritual sau moral, iar speranța a dăinuit pentru că oamenii au ales să acționeze.
Hanukkah este adesea înțeleasă ca un memento că și o flacără mică poate avea consecințe majore. O expresie evreiască frecvent citată surprinde această idee: me’at min ha’or doche harbeh min ha’choshech – „puțină lumină alungă multă întuneric”.
În timp ce deplângem victimele atacului armat de la Bondi, Hanukkah ne cheamă să insistăm asupra luminii, chiar și așa – și, făcând acest lucru, să ne asigurăm că viața evreiască nu este niciodată stinsă.
Traducere după What is Hanukkah? de David Slucki, profesor asociat de cultură contemporană evreiască, Monash University, Idan Dershowitz, lector de studii biblice, Monash University și Yaffa Bart, cercetător asociat, Australian Centre for Jewish Civilisation, Monash University.
