Advanced light microscopy techniques have come into their own — and are giving scientists a new understanding of human biology and what goes wrong in disease
Using a tiny, spherical glass lens sandwiched between two brass plates, the 17th century Dutch microscopist Antonie van Leeuwenhoek was the first to officially describe red blood cells and sperm cells in human tissues, and observe “animalcules” — bacteria and protists — in the water of a lake.
Colagenul a devenit un ingredient tot mai popular în rândul sportivilor și al celor preocupați de aspectul fizic. Este vândut sub formă de pudră sau capsule, cu promisiunea de a întări articulațiile, de a netezi pielea și de a reda strălucirea părului. Dar cât de bine funcționează, de fapt?
Progresele din știința alimentației și știința antrenamentului sportiv au modificat vârsta la care sportivii de performanță părăsesc „arena”. Cazul fotbalistului portughez Cristiano Ronaldo este, cred, emblematic, pentru că acesta reușește să se păstreze la o formă fizică la o vârstă (39 de ani) la care acum 20 de ani era aproape de neimaginat să mai joci la cel mai înalt nivel. Cum este posibil? Printre altele - prin disciplină și o dietă care ține cont de știința nutriției.
Când vine vorba de corpul său, fotbalistul nu a lăsat absolut nimic la voia întâmplării de mulți ani. Urmează cu strictețe un plan alimentar pe care medicii sportivi și nutriționiștii l-au conceput special pentru el.
Iată ce și cum mănâncă un mare sportiv ca Ronaldo (conform datelor identificate în presă).
Cancerul hepatic se transformă într-o amenințare majoră pentru sănătatea publică la nivel global. O nouă analiză a Comisiei Lancet privind cancerul hepatic avertizează că în lipsa unei acțiuni coordonate și urgente, numărul cazurilor de cancer hepatic s-ar putea dubla până în 2050, de la 870.000 de cazuri noi în 2022 la 1,52 milioane. Numărul deceselor va crește proporțional, de la 760.000 la 1,37 milioane. Însă majoritatea acestor cazuri pot fi prevenite.
Nvidia nu mai este doar o companie de tehnologie; a devenit o infrastructură globală a epocii IA. Cu o capitalizare bursieră de peste 4.000 de miliarde de dolari, Nvidia domină fără rival piața cipurilor pentru inteligență artificială și oferă atât hardware-ul, cât și software-ul care alimentează sistemele de la Tesla, Amazon, OpenAI sau Microsoft.
Această poziție nu este doar rezultatul unor produse performante, ci și al unei strategii deliberate de blocare a ecosistemului: dezvoltatorii care construiesc cu Nvidia devin dependenți de platforma sa software, CUDA, ceea ce face extrem de dificilă migrarea către alte variante. Practic, Nvidia a creat o infrastructură tehnologică indispensabilă, încât guvernele o tratează acum ca pe un bun strategic, un fel de „mineral critic” al erei digitale.
Există acum zeci de aplicații care oferă posibilitatea unor discuții de natură sentimentală prin intermediul unor boți alimentați de inteligență artificială, iar acestea au milioane de utilizatori. Un sondaj recent a arătat că 19% dintre americani au interacționat cu un bot de IA conceput pentru a simula un partener.
Din ce în ce mai multe persoane aleg să ignore sfaturile medicului și să își direcționeze încrederea către informațiile primite de la prieteni și familie sau regăsite pe platformele de social media. Această preferință este cu atât mai vizibilă cu cât persoanele sunt mai tinere, 38% dintre cei cu vârste între 18 și 34 de ani afirmând că au refuzat cel puțin o dată indicațiile doctorilor în favoarea sfaturilor găsite pe rețelele de socializare.
Minereu de aur
Visul alchimiștilor a fost mereu să transforme metale comune în aur, dar poate fi acest lucru realizat? Fizica necesară pentru a explica transformarea unui element în altul este bine înțeleasă și folosită de zeci de ani în acceleratoare de particule subatomice.
Cel mai notabil exemplu contemporan este Marele Acceleratori de Hadroni (LHC) de la CERN, Geneva. Însă costurile pentru a produce aur în acest mod sunt uriașe, iar cantitățile obținute sunt infime.
La data publicării acestui articol, 26 iulie 2025, sudul României se află sub cod roșu, la Calafat fiind 43,4 °C, la Călărași 40,1 °C, la Drobeta Turnu-Severin 41,5 °C, iar la București (Filaret) un maxim de 41,5 °C. 
Clic pe imagine pentru o rezoluție superioară. Imagine: ANM
Regiunea Balcanilor se confruntă cu un val de căldură intens și prelungit, cu un maxim între 21 și 26 iulie 2025. Abaterile de temperatură față de media 1991-2020 vor depăși pe alocuri +8 până la +10°C.
Cele mai calde regiuni vor fi Grecia, Albania, Macedonia de Nord, Bulgaria, sudul Italiei și vestul Turciei, unde se așteaptă ca temperatura maximă să atingă sau să depășească 42-44°C, niveluri care se apropie sau chiar depășesc recordurile din anii anteriori.
Zona de sud și de est a României va fi și ea afectată, cu temperaturi prognozate de 38-39 °C.
Persoanele vaccinate împotriva herpes zoster (zona zoster) prezintă un risc cu 23% mai redus pentru toate evenimentele cardiovasculare, conform unui studiu publicat în European Heart Journal.
Aceste beneficii ale vaccinului se menţin până la 8 ani, iar efectul protector a fost deosebit de pronunțat în cazul bărbaților, al persoanelor sub 60 de ani și al celor cu un stil de viață nesănătos, cum ar fi cele care fumează, consumă alcool și sunt sedentare.
Un studiu publicat miercuri a analizat, pe baza datelor colectate de la instituţiile publice din domeniul sănătăţii, care sunt cele mai „profitabile” specialităţi medicale pentru spitalele din România. Acest clasament a fost elaborat pe baza a doi indicatori folosiţi pentru decontarea serviciilor medicale - indicele case-mix (ICM) şi durata medie de spitalizare (DMS), informează 360medical.ro.
Neutrofilele (galbene) eliberează o capcană extracelulară (verde) pentru a prinde bacteriile (mov). Alte celule, precum globulele roșii (portocalii), pot fi și ele prinse în capcană.
Imagine: CHDENK/Wikimedia Commons
Mitocondriile sunt fost cunoscute în principal ca acele componente celulare care produc energie. Însă oamenii de știință descoperă că aceste mici organite fac mult mai mult decât atât. Ele sunt implicate și în funcții imunitare precum controlul inflamației, reglarea morții celulare și răspunsul la infecții.
Steaua HOPS-315, așa cum a fost surprins de Atacama Large Millimeter-submillimeter Array, Atacama, Chile (portocaliu reprezintă monoxid de carbon ejectat departe de steaua centrală, albastru este monoxid de siliciu). Credit: ALMA (ESO/NAOJ/NRAO)/M. McClure et al.
Astronomii caută de multă vreme un astfel de sistem pentru a înțelege mai bine începuturile propriului nostru sistem solar. Folosind atât telescoape terestre, cât și spațiale, cercetătorii s-au concentrat asupra tinerei stele HOPS-315, aflată la 420 de parseci de Pământ (1 parsec = 3,26 ani-lumină ≈ 30.857 × 10¹² km - aproximativ 30,9 trilioane de kilometri), în debutul unei etape extrem de interesante: era formării planetelor.
Noi studii confirmă riscurile crescute ale vapingului pentru sănătatea inimii, plămânilor, creierului și pentru sănătatea orală.
S-a trecut de la promisiunea că va înlocui fumatul clasic la îngrijorare. Când au apărut pe piață în jurul anului 2010, țigările electronice (vape-urile) au fost promovate drept variantă mai sănătoasă la fumatul clasic și o cale eficientă pentru renunțarea la țigări. Dar odată cu trecerea timpului, s-au acumulat tot mai multe dovezi că aceste dispozitive vin cu propriile pericole.
Articolul explorează dificultățile stabilirii celor mai periculoase resturi spațiale din orbita Pământul și care pun în pericol siguranța activităților viitoare în spațiu. Având în vedere costurile uriașe de eliminare – zeci de milioane de dolari pentru un singur obiect – cercetătorii au încercat să stabilească priorități folosind metode din teoria alegerii sociale. Deși există un anumit consens între echipele de experți cu privire la obiectele cele mai periculoase, concluziile variază considerabil în funcție de metoda de agregare folosită. Probabil că este necesară o reformă în modul în care comunitatea științifică clasifică riscurile generate de deșeurile spațiale, fiind necesară o abordare mai flexibilă și adaptată la modul real în care experții evaluează pericolele. Într-un context în care turismul spațial și sateliții comerciali se înmulțesc rapid, metodele de prioritizare corectă vor decide dacă vom putea păstra spațiul accesibil sau îl vom transforma într-un cimitir periculos, greu de curățat.
Hartă deșeuri spațiale.
Credit: astria.tacc.utexas.edu/AstriaGraph
Zeci de mii de resturi spațiale se învârt în acest moment în jurul Pământului. Sateliți defecți, resturi de rachetă, fragmente rezultate din coliziuni și chiar o trusă de scule pierdută - reprezintă un pericol pentru navele spațiale și ar putea declanșa dezastre în lanț care să facă spațiul inutilizabil pentru generații întregi.
Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație! |
Clic pe imagine pt. detalii.