Primul val de căldură al verii a lovit devreme Spania, Portugalia, Franța, Italia și Germania, doborând recorduri de temperatură în luna iunie în multe regiuni. A fost cea mai caldă lună iunie înregistrată vreodată în Europa de Vest și cea mai caldă pentru Spania de când aceasta a început să înregistreze anomaliile de temperatură în 1961.
Temperaturile au depășit 40 ºC în ultima săptămână a lunii iunie în mari părți din jumătatea sudică a Spaniei continentale, în special în Andaluzia și Extremadura, dar și în regiuni mai nordice precum Ourense (Galicia) și Girona (Catalonia). Cele mai mari valori înregistrate în Peninsula Iberică au fost de 46,6 ºC la Mora, la circa 100 km est de Lisabona, și 45,8 ºC la El Granado, în provincia andaluză Huelva.
OpenAI a anunțat recent că prin „agentul ChatGPT”, „ChatGPT acum gândește și acționează, alegând în mod proactiv dintr-un set de abilități pentru a îndeplini sarcini în locul tău, folosindu-și propriul calculator”.
Capcana de ioni recent modificată pentru ceasul cu ioni de aluminiu al NIST, cu un detaliu mărit care arată o imagine CCD a perechii de ioni aluminiu-magneziu. Cerculețul indică poziția ionului de aluminiu, care apare întunecat în imagine, deoarece poate fi citit doar prin spectroscopie logică cuantică, folosind ionul de magneziu. Credit: NIST
Un ceas atomic cu precizie fără precedent. Cercetătorii de la Institutul Național de Standardizare și Tehnologie (NIST) din SUA au creat cel mai precis ceas atomic din lume, capabil să măsoare timpul cu o precizie de până la a 19-a zecimală.
Acest „ceas cuantic”, aflat în dezvoltare de peste 20 de ani, se bazează pe tehnici din informatica cuantică și funcționează prin cuplarea unui ion de aluminiu (atom de aluminiu încărcat electric) cu un ion de magneziu.
Aurora australă. Credit: NASA/Nichole Ayers
În imagine - aurora australă se arcuiește deasupra unui Ocean Indian parțial acoperit de nori; imaginea a fost surprinsă de pe Stația Spațială Internațională (SSI), aflată pe 12 iunie 2025 la o altitudine de aproximativ 433 km, între Australia și Antarctica.
Fuziunea a două găuri negre masive identificată recent de LIGO este demnă de cartea recordurilor. Evenimentul cosmic a dus la formarea unei noi găuri negre cu o masă de 225 de ori mai mare decât cea a Soarelui.
Industria farmaceutică din România, care include în principal producători de medicamente generice, a înregistrat în primele cinci luni ale acestui an o creştere de peste 24% a producţiei, după doi ani de declin, arată datele oficiale consultate de 360medical.ro.
Pe măsură ce tehnologia — în special inteligența artificială (IA) — devine tot mai răspândită, fraudele de diverse tipuri și criminalitatea financiară evoluează rapid. Așadar, care sunt principalele amenințări care modelează peisajul riscurilor în 2025?
ChatGPT domină segmentul chatboților de inteligență artificială generativă. În iulie 2025 avea 542 de milioane de utilizatori, reprezentând 74% din piață (fiind urmat de Google Gemini, cu 13,5% și Perplexity, cu 13,5%).
În perioada martie-aprilie 2025 ChatGPT a fost folosit în 29% din cazuri pentru dezvoltare de software (în scădere totuși de la 44% acum un an).
Nebuloasa „Laba pisicii” (secvență). Clic pe imagine pentru o rezoluție superioară
Pentru a sărbători al treilea an de știință cu telescopul spațial James Webb (NASA/ESA/CSA), astronomii au folosit telescopul pentru a pătrunde dincolo de suprafața Nebuloasei Laba Pisicii (NGC 6334).
Telescopul Webb dezvăluie o scenă haotică aflată încă în formare: stele masive și tinere sculptează gazul și praful din apropiere, în timp ce lumina lor intensă generează o strălucire nebuloasă albastră.
Iată ce se găsesește, în fapt, în imaginea de mai sus: o parte din Nebuloasa „Laba Pisicii” (Cat’s Paw), o regiune locală de formare a stelelor compusă din gaz, praf și stele tinere.
Primul medicament împotriva malariei destinat bebeluşilor şi copiilor mici a fost autorizat în Elveţia, urmând să fie utilizat în principal în Africa.
Credit: UC Regents
O echipă de oameni de știință de la Universitatea din California, Davis, a creat o proteză neuronală capabilă să traducă instantaneu semnalele cerebrale în sunete, foneme și cuvinte.
Câțiva martori neobișnuiți au contribuit la condamnarea lui Alex Murdaugh pentru uciderea soției sale, Maggie, și a fiului său, Paul. Primul a fost Bubba, labradorul galben al lui Maggie. Procurorii au folosit o înregistrare cu Bubba pentru a-l plasa pe Alex la locul crimelor. Prezența lui Alex la locul faptei a fost apoi confirmată de alți „martori” care au dezvăluit mișcările sale, viteza cu care se deplasa și ce ținea în mâini. Acești alți „martori” au fost un Chevrolet Suburban din 2021 și telefoanele mobile ale lui Maggie, Paul și Alex – toate furnizând date. Ele fac parte din ceea ce se numește „Internetul lucrurilor” (Internet of Things sau IoT).
În prezent, I3/ATLAS este clasificat oficial ca o cometă, dar ar putea fi un asteroid cu un diametru de circa 20 km.
I3/ATLAS. Imagine: K Ly / Deep Random Survey
Detectat pentru prima dată de Asteroid Terrestrial-impact Last Alert System (ATLAS) pe 1 iulie, acest obiect cosmic a primit inițial numele provizoriu A11pl3Z. Experții de la Centrul NASA pentru Studiul Obiectelor Apropiate de Pământ și Uniunea Astronomică Internațională (IAU) au confirmat descoperirea, iar obiectul a primit acum o denumire oficială: I3/ATLAS.
Pentru prima dată, astronomii au obținut dovezi vizuale că o stea și-a găsit sfârșitul printr-o dublă explozie. Studiind rămășițele vechi de secole ale supernovei SNR 0509-67.5 cu ajutorul Very Large Telescope (VLT) al Observatorului European Austral (ESO), ei au descoperit tipare care confirmă că acea stea a suferit două explozii succesive.
Rămășițe supernova SNR 0509-67.5
În imagine vedeți rămășițele unei uriașe explozii stelare, declanșate de două explozii intense. Supernovele de tip 1a reprezintă „decesul” exploziv al unui tip de stele denumite „pitice albe” (nucleele mici și inactive rămase după ce stele precum Soarele își consumă combustibilul nuclear).
Toate modelele care încearcă să explice supernovele de tip Ia pornesc de la o pitică albă aflată într-un sistem binar. Dacă orbitează suficient de aproape de cealaltă stea din pereche, pitica albă poate lua materie de la partenera sa.
Această diagramă arată traiectoria cometei interstelare 3I/ATLAS în timp ce traversează sistemul solar. Ea va atinge distanța minimă față de Soare în luna octombrie. Credit: NASA/JPL-Caltech
Pe 1 iulie, telescopul ATLAS (Asteroid Terrestrial-impact Last Alert System), finanțat de NASA și situat în Rio Hurtado, Chile, a obținut pentru prima dată date privind o cometă provenită din spațiul interstelar.
Venind din direcția constelației Săgetătorul, cometa interstelară a primit denumirea oficială 3I/ATLAS. În prezent, ea se află la aproximativ 670 de milioane de kilometri distanță de Terra.
Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație! |
Clic pe imagine pt. detalii.