Coliziuni ale neutrinilor (Universitatea Columbia)

Takaaki Kajita şi Arthur B. McDonald au câştigat marţi Premiul Nobel pentru Fizică 2015 pentru descoperirea oscilaţiilor neutrinilor, fenomen care confirmă faptul că aceste particule au masă. Fizicianul japonez Takaaki Kajita, de la Universitatea din Tokyo, şi canadianul Arthur B. McDonald, de la Queen's University, au avut contribuţii cheie, conform Comitetului Nobel, la experimentele care au demonstrat că neutrinii îşi schimbă identitatea. Pentru ca o astfel de metamorfoză să se poată produce este necesar ca aceste particule să aibă masă.


William C Campbell

Premiul Nobel pentru medicină în anul 2015 a fost acordat unui număr de trei oameni de ştiinţă pentru rezultatele cercetărilor lor pe paraziţi. Deşi poate că nu par a avea una dintre cele mai incitante preocupări, aceşti cercetători sunt eroi discreţi care au schimbat viaţa a milioane de oameni de pe tot globul.

Forma ciudată a cometei 67P/Ciuriumov-Gherasimenko este rezultatul ciocnirii şi alipirii dintre două corpuri cosmice distincte, este concluzia la care au ajuns oamenii de ştiinţă în urma analizei imaginilor transmise de sonda Rosetta.

O privire aruncată spre interiorul Pământului, în cadrul unui experiment, a dezvăluit locurile unde se ascund antineutrinii, nişte ciudate particule de antimaterie ce aproape că nu au masă, rezultând o hartă globală a răspândirii acestora.

Antineutrinii sunt varianta de antimaterie a neutrinilor, particule fantomatice cu o masă atât de mică, încât rareori interacţionează cu materia. O astfel de particulă are, conform aproximărilor oamenilor de ştiinţă, 50% şanse să străbată neabătut un zid de plumb cu grosimea de 1 an-lumină.

Agenţia aerospaţială americană, NASA, a anunţat luni că a găsit "cele mai solide dovezi" de până acum privind existenţa apei în stare lichidă pe planeta Marte. "Acesta este un progres semnificativ, care pare să confirme că acum cursuri de apă sărată curg la suprafaţa lui Marte", a declarat John Grünsfeld, administrator asociat al Direcţiei de Misiuni Știinţifice a NASA, luni, într-o conferinţă de presă.

O nouă tehnologie care permite realizarea unei legături între creier şi un computer, transformând gândurile în mişcare, i-a permis unui tânăr din California care are picioarele paralizate în urma unui accident în care i-a fost secţionată măduva spinării să meargă din nou.

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Știinţifică şi Inovare (ANCSI), Tudor Prisecaru, a inaugurat miercuri, la Murighiol, primul modul al Centrului Internaţional de Studii Avansate pentru Sisteme Fluvii-Mări (Danubius-Ri), proiect declarat anul trecut de Guvernul României drept unul 'strategic de importanţă naţională în domeniul cercetării ştiinţifice'.

Analizele unor fosile ale unui strămoş al reptilelor, Bunostegos akokanensis, care a trăit în urmă cu peste 260 de milioane de ani, demonstrează că aceste animale au fost primele vertebrate cu corpul ridicat pe patru picioare.

Un studiu realizat recent arată că prezenţa excesivă pe reţelele de socializare nu este bună pentru sănătatea mentală, crescând riscul de anxietate şi depresie. Să ştii când să te deconectezi — este în mare mesajul studiului prezentat la Congresul British Psychological Society, care a avut loc la Manchester între 9 şi 1 septembrie a.c.

Cosmonautul rus Ghenadi Padalka a revenit pe Pământ sâmbătă, alături de alţi doi colegi de pe Staţia Spaţială Internaţională (SSI), devenind omul care a stat cel mai mult în spaţiu - 879 de zile în cinci misiuni.

Nivelul de vaccinare din România este din ce în ce mai scăzut, existând acţiuni împotriva imunizării, a atenţionat joi comisarul european pentru sănătate şi siguranţă alimentară, Vytenis Andriukaitis, în cadrul unei întâlniri avute cu reprezentanţii societăţii civile, în contextul vizitei pe care o efectuează la Bucureşti.

O rachetă Soyuz a decolat joi, după miezul nopţii, de la Sinnamary din Guyana Franceză, transportând doi sateliţi pentru sistemul de navigaţie european Galileo. Lansarea a avut loc, conform programului stabilit de Agenţia Spaţială Europeană, la 02.08 GMT.

Rămăşiţe ale unei vechi specii umane au fost descoperite într-o peşteră din Africa de Sud din care au fost exhumate osemintele a 15 hominizi, a anunţat joi echipa de cercetători care efectuează săpăturile arheologice, formulând ipoteza că aceste vechi rude îndepărtate ale omului practicau deja rituri funerare.

Cercetătorii de la University of Massachusetts Medical School sunt primii care au arătat că este posibil să schimbi comportamentul unui animal prin modificări aduse comunicării neuronale. Studiul, publicat în PLOS Biology, descrie o nouă abordare privind cercetarea circuitelor neuronale ce guvernează comportamentul.

Astronautul Andreas Mogensen, primul danez care a ajuns în spaţiu, a reuşit să coordoneze de pe orbită, de la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS) un robot aflat pe Pământ în cadrul unui experiment privind executarea unor manevre de mare precizie.


 


Sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro