Mașinăria economică este simplă, dar oamenii nu o înțeleg și, ca urmare, acest lucru duce la suferință economică. În timp ce economia pare complexă, ea este susținută de operațiuni simple numite tranzacții, repetate la nesfârșit. Trei forțe generează economia: a) creșterea productivității; b) ciclul datoriilor pe termen scurt și c) ciclul datoriilor pe termen lung.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Cel mai probabil ce vedeți mai sus este o serie de patru pătrate formate din linii orizontale și perpendiculare negre. Așa ar fi normal. Dacă o să priviți imaginea de pe pagina următoare pentru 3 minute și vă întoarceți apoi la imaginea de mai sus o să observați un lucru misterios: dungile orizontale vor fi însoțite de o „aură” verde, iar cele verticale de una magenta.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În univers sunt mai puțin de 100 de tipuri de atomi (în tabelul periodic al elementelor sunt 118, dar mai mult de 20 sunt obținuți doar în condiții de laborator). Cu acest număr restrâns de particule se poate crea diversitatea lumii în care trăim, cu un număr de substanțe chimice ce practic nu poate fi inventariat. Primul lucru interesant este că atomii se combină pentru a forma aceste substanțe chimice. Dacă nu s-ar fi combinat, atunci am fi avut un univers plin de atomi „năuci”, călătorind solitar prin univers. Dar de ce se combină atomii? Ce-i face „dornici” să intre în combinații cu alți atomi?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Detalii
- Scris de: Violeta Mihai
Cu ceva timp în urmă am observat că mașina mea, 3 ani vechime, are semne de rugină la îmbinarea dintre un ornament și hayon. Fără măsuri, procesul de ruginire, pentru un obiect care stă afară, ca mașina, continuă nestingherit.
Dar ce se întâmplă atunci când ruginește o bucată de fier? Cum se transformă fierul în rugină? Iată, în continuare, o explicație la nivel atomic.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Stelele masive creează carbon, dar și straturi de oxigen, nitrogen şi fier.
Când nucleul conţine doar fier, fuziunea încetează şi are loc colapsarea, ca urmare a gravitaţiei enorme. Steaua atinge temperaturi enorme, explodând (supernovă).
Gândiți-vă la următorul lucru: 96% din corpul uman este format din doar patru tipuri de atomi: hidrogen, carbon, azot şi oxigen. Suntem, așadar, un straniu conglomerat de particule care gândește și care explorează universul neîncetat. Suntem, mai mult decât mărturia propriei ființe, modul în care universul a devenit conștient de sine însuși (căci, deși ne raportăm la univers ca la „altceva”, suntem parte inseparabilă din acesta).
Atomii au început să se formeze imediat după nașterea universului. La 3-4 minute după Big Bang încep să se formeze atomi de deuteriu (deuteriul este un izotop al hidrogenului, având nucleul format dintr-un neutron și un proton), precum și alți atomi ușori. Producerea atomilor mai „complicați” are nevoie de procese cosmice speciale. Iată, în continuare, cum s-au format cele mai comune elemente din univers. Pentru fiecare tip de atom am atașat și un videoclip în care respectivul atom este analizat de un cunoscut chimist.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Dacă nici acest efect vizual straniu nu vă uimește, atunci nimic nu o va face!
Ce vedeți în animația de mai jos sunt următoarele: un punct verde, care apare și dispare, în mijlocul imaginii și trei puncte galbene la distanțe egale de cel verde.
Dacă priviți la punctul verde pentru mai multe secunde, ceva foarte straniu se întâmplă: punctele galbene încep să dispară. Unul, două și chiar toate trei. Dispar pentru o perioadă, apar după o vreme, după un model pe care nu-l putem înțelege și pentru motive pe care nu le știm.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Dacă o să căutați pe Internet ce este pH-ul, o să găsiți nenumărate articole. Din păcate, nu există niciunul (ori cel puțin nu am putut găsi unul) care să explice într-o manieră simplă, ușor de înțeles, fără cuvinte complicate, dar care să te lămurească pe deplin, mergând la nivel fundamental cu explicația. Acesta e scopul acestui articol!
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Putem crea aurul în laborator? Ideea nu pare rea deloc, nu? Și de ce nu s-ar putea? Astăzi nu mai suntem pe vremea alchimiștilor, ca Newton, să nu avem idee despre structura și comportamentul atomilor. La urma urmelor aurul este doar un atom ca oricare altul care are 79 de protoni, aranjați pe straturi energetice ca în imaginea de mai sus (care nu este o redare fidelă a modului în care sunt aranjați, în fapt, electronii, conform mecanicii cuantice). Orice atom cu 79 de protoni este un atom de aur, pentru că numărul de protoni dă identitatea unui tip de atom. După cum puteți vedea mai jos, dacă ești atom și ai 80 de protoni - te numești mercur.
Așadar, ce ar trebui să facem este să luăm atomi cu un număr diferit de protoni care să găsesc din abundență pe Terra și să le adăugăm sau să le luăm protoni până ajungem exact la 79!
- Detalii
- Scris de: Iosif A.