De ce omul ar putea dispărea în circa 10.000 de ani 

În romanul distopic „Mașina timpului”, publicat în 1895 de H.G. Wells, un om de știință victorian, al cărui nume nu este dezvăluit, călătorește în anul 802.701. În loc să descopere o civilizație umană prosperă și luminată, care să culeagă beneficiile mileniilor de progres economic și intelectual, el găsește o scenă de groază. Aici, oamenii blânzi numiți „eloi” sunt crescuți ca hrană pentru „morloci”, niște creaturi troglodite.

Scriitorul de literatură științifică Henry Gee prezintă un viitor al omenirii mai puțin înfricoșător, dar la fel de îngrijorător, în cartea sa recentă „The Decline and Fall of the Human Empire”. 

Spre deosebire de Wells, Henry Gee nu crede că specia umană va fi capabilă să supraviețuiească mai mult de următorii 8000–12.000 de ani.

de: John Long
Cărți: citate, recenzii și note de lectură

Romanul „Marele Gatsby” la 100 de ani: o meditație universală asupra timpului și schimbării

La o sută de ani de la publicare, al treilea roman al lui F. Scott Fitzgerald, Marele Gatsby – povestea nou-îmbogățitului Jay Gatsby și a căutării sale obsesive de a-și recâștiga dragostea pierdută, Daisy Buchanan – este cel mai adesea amintit pentru portretizarea exceselor din epoca jazzului din America, în special prin petrecerile extravagante ale lui Gatsby.

de: William Blazek
Cărți: citate, recenzii și note de lectură

Cele mai bune 30 de maxime din lume, selectate de cititorii planetei

Dacă vă vine să credeți, există și așa ceva, adică un site dedicat cărților, unde există și o secțiune dedicată maximelor :)
Iată cele mai apreciate maxime, selectate de către cititorii site-ului.

de: Iosif A.
Cărți: citate, recenzii și note de lectură

Cartea „A supraveghea și a pedepsi” a lui Michel Foucault - la 50 de ani de la apariție


Curtea închisorii – Vincent Van Gogh (1890), Wikimedia Commons

Anul 2025 marchează cea de-a 50-a aniversare a publicării în limba franceză a capodoperei întunecate a lui Michel Foucault, „A supraveghea și a pedepsi. Nașterea închisorii” (în original - Surveiller et punir (1975)).  

O carte cu o vastă întindere istorică, scrisă cu o intensitate lirică, aceasta este una dintre cele mai influente lucrări filozofice ale secolului XX și rămâne tulburător de actuală și astăzi.  

Așa cum sugerează subtitlul, cartea trasează, într-un anumit sens, istoria sistemului penitenciar modern. A fost scrisă în perioada în care Foucault era implicat în organizația maoistă „Groupe d’Information sur les Prisons”, în urma unui val de revolte în închisorile franceze de la începutul anilor ’70.  

de: Matthew Sharpe
Cărți: citate, recenzii și note de lectură

„Societate oboselii” de Byung-Chul Han (sinteză) - trăim într-o lume a epuizării autoimpuse

Trăim în epoca oboselii profunde. Nu mai suntem exploatați din exterior, ci ne autoexploatăm voluntar, bucuroși. Aceasta este teza centrală a filosofului Byung-Chul Han în „Societatea oboselii”, o radiografie a lumii noastre.

Byung-Chul Han este un filosof și teoretician cultural german de origine sud-coreeană. Profesor la Universitatea de Arte din Berlin, Han s-a impus ca una dintre cele mai provocatoare voci ale filosofiei contemporane. „Societatea oboselii” (2010) reprezintă una dintre operele sale cele mai influente, tradusă în numeroase limbi.

de: Iosif A.
Cărți: citate, recenzii și note de lectură

„Arta războiului” de Sun Tzu. Cât de relevant este astăzi vechiul manual chinez de strategie militară


Reprezentare Sun Tzu, era Qing (credit: wikipedia.org)

A cita din „Arta războiului”, un vechi manual chinez de strategie militară ce datează din secolul al V-lea î.Hr., a devenit un clișeu. Din păcate, este astăzi utilizat adesea de adolescenții rebeli, guru din domeniul managementului și de iubiții pseudo-intelectuali.

Din această cauză, cartea a devenit parte a șirurile nesfârșite de ironii care stau la baza culturii Internetului. Diverse meme fac referire la faimoasele sale citate, precum „Cunoaște-ți dușmanul; cunoaște-te pe tine însuți” sau „Nu presa prea tare un dușman disperat”, dar, în același timp, iau în derâdere această tendință de a o cita excesiv.

de: Jamie Q. Roberts
Cărți: citate, recenzii și note de lectură

„What kind of creatures are we?” de Noam Chomsky (note de lectură)

Noam Chomsky (n.1928) este un lingvist, istoric, filozof şi activist politic american, ce reprezintă, probabil, cel mai important intelectual în viaţă american şi cu certitudine principala şi cea mai influentă voce critică la adresa politicii externe americane. Chomsky este considerat „părintele lingvisticii moderne”, având contribuţii importante în acest domeniu. Ca analist politic a scris una dintre operele importante care analizează modul în care societatea occidentală modernă este manipulată de către mass-media şi guverne: „Manufacturing Consent: The Political Economy of the Mass Media”.

„What kind of creatures are we?” este o carte cu un profil unic printre scrierile lui Chomsky, prezentând reflecțiile acestuia cu privire la implicațiile mai largi ale teoriei sale a limbajului, acoperind o plajă largă de domenii: linvistică, filozofia științei, biologie, metafizică, teoria cunoașterii, filozofia minții șamd.

de: Iosif A.
Cărți: citate, recenzii și note de lectură

„The physicist & the philosopher. Einstein, Bergson, and the debate that changed our understanding of time” de Jimena Canales (note de lectură)

În ce mă privește, relația cu fizica și cunoașterea am avut traseul celor mai mulți: am luat cunoștință cu teoriile moderne, încercând să înțeleg care este legătura cu lumea reală. În timp, am ajuns la convingerea că știința este instrumentală, nu descriptivă, iar o cunoaștere „ultimă” a lumii nu este posibilă, idei care, în final, s-au concretizat în cartea mea „Călătorie la granițele gândirii”.

Una dintre ideile care au „explodat” la un moment dat în mintea mea este aceea că timpul, în fapt, nu există. Am scris mai multe articole pe acest subiect.

de: Iosif A.
Cărți: citate, recenzii și note de lectură

„Nietzsche” de Gilles Deleuse (note de lectură)

1. „Așa grăit-a Zarathustra” menționează „cum spiritul se schimbă în cămilă, cămila-n leu și-n fine, leul în copil”.
Cămila - cară valorile prestabilite, educația, morala și cultura. Le cară prin deșert, unde se transformă în leu.
Leul - sparge statuile, calcă în picioare poverile (valori, educație etc.) și critică toate valorile, devenind apoi copil.
Copilul - un nou început, creator de valori noi și noi principii de evaluare.

de: Iosif A.
Cărți: citate, recenzii și note de lectură

„Fiecare dintre noi experimentează mai mult decât poate înțelege”

de: Iosif A.
Cărți: citate, recenzii și note de lectură

„The primacy of doubt: from quantum physics to climate change” de Tim Palmer (note de lectură)

Cartea „The primacy of doubt: from quantum physics to climate change. How the science of uncertainty can help us understand our chaotic world” („Primatul dubiului: de la fizica cuantică la schimbările climatice. Cum știința incertitudinii ne poate ajuta să înțelegem lumea noastră haotică”) scrisă de fizicianul Tim Palmer și publicată în anul 2022 își propune să arate cum știința incertitudinii ne poate ajuta să explicăm o lume impredictibilă și incertă. 

Timothy Noel Palmer (n. 1952) este un fizician englez, care și-a petrecut cea mai mare parte a carierei studiind dinamica și predictibilitatea vremii și a climei. Printre diverse realizări de cercetare, acesta a fost un pionier în dezvoltarea tehnicilor probabilistice pentru predicția vremii și a climei. Aceste tehnici sunt acum standard în prognoza vremii și a climei în întreaga lume și sunt esențiale pentru luarea deciziilor în numeroase aplicații comerciale și umanitare.

de: Iosif A.
Cărți: citate, recenzii și note de lectură

De ce românii s-ar fi format în sudul Dunării, iar Moldova și Muntenia au fost ocupate de români din Ardeal

„De-a dacii și romanii. O introducere în istoria limbii și etnogenezei românilor” este o carte publicată în 2023 de Dan Alexe, scriitor, lingvist, cineast și jurnalist român. 

În esență, cartea vine cu o teorie nouă cu privire la unde și cum s-a format poporul român, care nu se potrivește deloc cu teoria standard. Teoria standard, dacă nu sunteți deja familiarizați cu ea, deși cel mai probabil sunteți, poate fi citită, în rezumat, aici.

de: Iosif A.
Cărți: citate, recenzii și note de lectură

Este filozofia inutilă oamenilor de știință?

Faimosul fizician american Richard Feynman este creditat cu maxima: „Filozofia științei este la fel de utilă oamenilor de știință, precum este ornitologia păsărilor”. Când am dat de ea prima dată, am fost instantaneu atins de condescendență... Toți marii gânditori își au păcatele lor, la urma urmelor 😀 Einstein a fost un admirator al lui Lenin!

de: Iosif A.
Cărți: citate, recenzii și note de lectură

Ce este lumea, după Wittgenstein?

Ludwig WittgensteinÎn 1922, sub titlul Tractatus Logico-Philosophicus (titlul fiind, cel mai probabil, inspirat după o carte a lui Spinoza, Tractatus Teo-logico-Politicus), apare la Londra cartea lui Ludwig Wittgenstein, care, după cum se exprimă chiar filozoful austriac în „Cuvânt înainte”, rezolvă „problemele în mod definitiv”. Problemele filozofiei.

de: Iosif A.
Cărți: citate, recenzii și note de lectură

Cum devii supraom, conform filozofiei lui Nietzsche?

A deveni supraom în sensul definit de Friedrich Nietzsche nu este un obiectiv simplu sau o transformare instantanee, ci un proces continuu de autodepășire, creație și refuz al limitărilor impuse de societate sau de sine. Supraomul nu este un statut final la care ajungi, ci o modalitate de a trăi care implică asumarea unei viziuni curajoase asupra existenței, renunțarea la vechile valori și crearea unor noi sensuri și scopuri. Iată câteva pași și principii care te-ar putea ghida pe drumul către această transformare:

de: IA
Cărți: citate, recenzii și note de lectură

Pagina 5 din 12

Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație!

Cumpără de la eMag și Cărturești și, de asemenea, sprijini scientia.ro.



Te poate interesa și:

MediaBlitz.ro:


Cumpără un exemplar printat!
Clic pe imagine pt. detalii.

CE CĂRȚI CITESC:

• „Inginerii haosului”, de Giuliano da Empoli
• „Principele” de Nicolò Machiavelli

Tag:   carti-note-lectura