Glumesc. În fapt, nu știu dacă Dostoievski mergea 10 mii de pași pe zi, poate a făcut-o, dar m-a amuzat să găsesc menționată această recomandare într-una dintre cărțile lui.
În „Demonii”, carte scrisă acum 150 de ani, între anii 1871 și 1872, într-o discuție dintre două personaje marcante ale cărții, Stepan Trofimovici Verhovenski, un intelectual liberal idealist, prezentat ca o figură vetustă, derutată și lipsită de forță, și Varvara Petrovna Stavroghina, o aristocrată autoritară, interesată de statutul social și de influență, primul fiind un protejat al Varvarei, aceasta îl chestionează la un moment dat:
- Dar v-ați făcut oare mișcarea zilnică? Mergeți pe jos în fiecare zi câte șase verste, așa cum v-a prescris doctorul?
- Nu... nu mereu.
- Păi știam eu! [...] Acum o să mergeți nu câte șase, ci câte zece! V-ați delăsat îngrozitor! Nu că ați îmbătrânit, v-ați ramolit.
O „verstă” este o unitate veche rusească pentru distanță egală cu 1,06 km. Cele 6 verste echivalează cu 6,4 km. Iar dacă considerăm lungimea media a unui pas 0,7 m, atunci cei 6,4 km înseamnă 9.140 de pași, aproape de valoarea modernă super-recomandată, de 10 mii de pași.
M-a amuzat să constat că ceea ce pare o mare descoperire a științei moderne este, în final, o recomandare de bun-simț cu o vechime serioasă.
Chiar și în Rusia acelor vremuri, în care oamenii nu prea stăteau în apartamente de bloc, ca astăzi, doctorii puneau accent pe mișcare și stabiliseră un standard pentru distanța recomandată de parcurs zilnic, pentru întreținere și menținerea sănătății.
> Citiți și: La ce e bun mersul pe jos, dincolo de beneficiile de sănătate
