„Unele preocupări sunt mult mai plictisitoare din interior. Chiar și pirateria, se spune”, afirmă Nassim Taleb.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
„Nu citi nimic din ultima sută de ani; nu mânca niciun fruct din ultimii o mie de ani; nu bea nimic din ultimii patru mii de ani (doar vin și apă); dar nu vorbi cu niciun om obișnuit trecut de patruzeci de ani. Un om fără înclinație eroică începe să moară la vârsta de treizeci de ani”, afirmă Nassim Taleb. Cam mare rigoarea impusă, nu? 😃
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
Nassim Nicholas Taleb, eseistul libanezo-american faimos în special pentru conceptul de „lebădă neagră”, este activ pe Twitter, unde publică în mod constant idei care, multe, se regăsesc în viitoare scrieri. De asemenea, acesta comentează cu pasiune diverse evenimente politice. Ridică greutăți și este un ciclist pasionat. Mai jos am extras o serie de gânduri recente.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
„Nu poți exprima sacrul în termeni făcuți pentru profan, dar poți discuta profanul în termeni făcuți pentru sacru", afirmă Nassim Taleb. Dar ce vrea să spună? Ce mi-a stârnit curiozitatea citind această maximă a fost în special a doua parte: ce înseamnă să discuți profanul prin terminologie dedicată sacrului?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
În „Evaristo Carriego”, considerată cea mai argentiniană carte a lui, genialul scriitor Jorge Luis Borges (se pronunță: Horhe Luis Borhes), chiar în primele pagini, scrie următoarele trei fraze, care mi-au luat ceva vreme pentru a mă lămuri cu privire la substrat:
„Voi spune fără rezerve tot ce știu, fără nicio omisiune, fiindcă viața este pudică precum un delict și nu știm ce este emfatic și ce nu pentru Dumnezeu.
În afara de aceasta, întâmplătorul este întotdeauna patetic.
Scriu totul cu riscul de a scrie adevăruri îndeobște cunoscute, dar pe care le va rătăci mâine neglijența, chipul cel mai sărac al misterului și prima lui manifestare”.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
Un prieten mi-a făcut recent cadou această carte, o ediție superbă, în format mic, în limba engleză, „The Prince” de Nicolò Machiavelli, Penguin Random House, UK, 2014, în traducerea lui Tim Parks. Nu era în plan, dar este o lectură de multe ori amânată, așa că am profitat de împrejurare și am hotărât că acum este momentul 😀 Cred că, spre deosebire de alte cărți pe care le citesc fără „urme” (nu le menționez pe site), această carte merită un articol.
„Principele” o carte faimoasă, publicată acum mai mult de 500 de ani (concepută în 1513 și publicată în 1531) și care în mod cert va fi citită pentru cel puțin încă 500 de ani. Este cu certitudine una dintre cărțile căreia i se aplică „efectul Lindy”: cu cât un lucru a supraviețuit mai mult timp, cu atât este mai mare speranța sa de viață. Sigur, nu este universal valabil, dar pentru cărți este un foarte bun indicator al capacității de „supraviețuire”. Am aflat, printre altele, că Machiavelli nu a spus niciodată ceea ce reprezintă cel mai cunoscut citat „al său”: „Scopul scuză mijloacele” 😀
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
„A crede că toți indivizii urmăresc interese egoiste este echivalent cu a presupune că toate variabilele aleatorii au covarianță zero”, afirmă Nassim Taleb. Știu... să ne lămurim ce e cu „variabilele aleatorii” și „covarianța zero” înainte să spunem orice, nu?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
„Pentru ca viața să fie cu adevărat distractivă, ceea ce te sperie ar trebui să se alinieze cu ceea ce îți dorești”, afirmă Nassim Taleb. Ca în cele mai multe cazuri de maxime ale lui Taleb, pare paradoxal ce afirmă, la prima vedere.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
„Viața bună — „vita beata” — seamănă cu lectura unui roman rusesc: ai nevoie de două sute de pagini în care te chinui cu personajele înainte să începi să te bucuri de carte. Apoi agitația începe să aibă sens”, afirmă Nassim Taleb. Această maximă este despre efectele benefice ale trecerii prin dificultăți, în fapt.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
„Un guvern care declară: «Nu vom rămâne nepăsători în fața atrocităților comise de [dictatorul străin XYZ]» încearcă, de obicei, să-și atenueze vina pentru că a rămas nepăsător în fața unor atrocități și mai mari comise de același XYZ”, afirmă Nassim Taleb.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
„Opusul bărbăției nu este lașitatea, ci tehnologia”, spune Nassim Taleb. Dar noi aflăm zilnic din presă că tehnologia ne completează, ne face mai buni, mai productivi șamd. Deci?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
„Caracteristica definitorie a ratatului este să se plângă, în termeni generali, de defectele, biasurile cognitive, contradicțiile și iraționalitatea omenirii — fără să le exploateze pentru distracție și profit”, spune Nassim Taleb. Este o maximă cu multe profunzimi...
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
„Cel care folosește primul «dar» a pierdut dezbaterea”, afirmă Nassim Taleb. De ce este „dar” atât de nociv?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
„Cea mai mare parte din ceea ce numesc ei modestie este, de fapt, aroganță bine camuflată”, afirmă Nassim Taleb. Cum poate fi modestia o formă de aroganță?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
Virgiliu citind „Eneida” în fața lui Augustus, Livia și Octavia, cunoscută în franceză sub titlul „Tu Marcellus Eris”, este o pictură din 1812 de Jean-Auguste-Dominique Ingres. Lucrarea înfățișează momentul în care Virgiliu, recitându-și opera în fața împăratului Augustus, a soției acestuia, Livia, și a surorii sale, Octavia, rostește numele fiului decedat al Octaviei, Marcellus, ceea ce o face pe aceasta să leșine. Consilierii lui Augustus, Marcus Agrippa și Gaius Maecenas, pot fi văzuți privind din fundal. Pictura se bazează pe o anecdotă consemnată într-o biografie a lui Virgiliu, redactată la sfârșitul secolului al IV-lea de Aelius Donatus, în care se povestește că poetul a citit pasajul din Cântul VI în care este lăudat Marcellus, fiul răposat al Octaviei, iar aceasta a leșinat de durere.
„Eneida” poetului roman Virgiliu este un poem epic în 12 cărți care povestește întemeierea Romei din cenușa Troiei. A fost probabil compus la Roma între anii 30-19 î.Hr. în timpul domniei împăratului Augustus.
Poemul poartă numele eroului troian Enea, fiul Venerei (Afrodita în mitologia greacă) și al lui Anhise, un aristocrat troian. Enea conduce supraviețuitorii din prăbușirea Troiei prin Mediterana, până la locul viitoarei Rome. „Eneida” este, așadar, o narațiune clasică de întemeiere.
- Detalii
- de: Chris Mackie
- Cărți: citate, recenzii și note de lectură
