Poate munca în echipă întotdeauna îmbunătăţi performanţa organizaţiilor? Ar putea părea o întrebare care e mult prea evidentă pentru a mai fi pusă. Practic fiecare descriere a unui loc de muncă, indiferent de angajator, solicită "un bun spirit de echipă".
- Detalii
- Scris de: Jeremy Dean
Oamenii incapabili să-şi reamintească trecutul scot la iveală o interacţiune ciudată între memorie şi corp. Citiţi în articolul următor despre două persoane cu probleme de memorie apărute ca rezultat al unor operaţii pe creier pentru tratarea epilepsiei.
- Detalii
- Scris de: Catherine de Lange
Accesarea episoadelor din trecut poate ajuta oamenii să îşi întărească mecanismele de apărare împotriva unor probleme precum depresiile şi stresul posttraumatic, sugerând, de asemenea şi tratamente noi pentru aceste tulburări de natură psihică.
- Detalii
- Scris de: David Robson
Autobiografiile noastre se nasc din punerea laolaltă a multora dintre evenimentele pe care le-am trăit, dar noi suntem cei care alegem ce anume să includem în ele. Care sunt mecanismele care ne fac să ne amintim îndeosebi anumite momente ale vieţii?
- Detalii
- Scris de: Kirsten Weir
Una dintre cele mai puternice influențe asupra schimbărilor de atitudine o are motivația oamenilor de a-și menține coerența între atitudinile și comportamentele proprii. Inițiatorul teoriei disonanței cognitive este Leon Festinger.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
În unele cazuri, autoritățile doresc să prevină persuadarea. După războiul din Coreea, de care sunt legate relatările referitoare la spălarea creierului, psihologii au încercat să descopere metode de dezvoltare a rezistenței la persuadarea nedorită.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Poate că cea mai cunoscută tehnică de persuadare este spălarea creierului. Termenul a fost propus de jurnalistul Edward Hunter, în cartea sa “Spălarea creierului în China Roșie” (1951). "Spălarea creierului" este o traducere a caracterelor chinezești hsi și nao.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Un alt grup de variabile folosite de Hovland l-au constituit caracteristicile mesajului. Una dintre cele mai studiate variabile este gradul de frică indusă de un mesaj. Iată rezultatele unui studiu efectuat la mijlocul secolului trecut de către Janis şi Feshbach.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Începând cu porumbeii care pot recunoaşte feţe umane şi ajungând până la cimpanzeii care depozitează pietre pentru a le arunca spre vizitatori, toate animalele sunt dotate cu memorie. Întrebarea care se pune este cât de mult se aseamănă memoria animală cu a noastră.
- Detalii
- Scris de: Emma Young
Descoperirea faptului că abilitatea de a memora a evoluat pentru a ne ajuta să ne imaginăm viitorul, mai degrabă decât pentru a ne permite să ne amintim trecutul are câteva implicaţii foarte stranii. Prima parte a unei serii de articole despre memorie.
- Detalii
- Scris de: David Robson
Aşa cum ochiul dispune de un sistem de întârziere pentru a se conecta la informaţiile senzoriale, urechea realizează acelaşi lucru. Depozitarea de informaţii auditive, denumită memorie ecoică de Neisser (1967), durează una sau două secunde.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
În modelul clasic Atkinson & Shiffrin, primul compartiment este denumit registru senzorial. Registrele senzoriale sunt numite astăzi mai degrabă depozite senzoriale. Ele sunt mici sisteme de întârziere asociate fiecărui simţ.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
În articolul anterior am vorbit despre modelul celor trei cutii al memoriei. Dar la fel ca toate modelele şi teoriile cu influenţă, modelul Atkinson-Shiffrin a atras numeroase critici. În continuarea articolului vă invităm să citiţi pe scurt care sunt acestea.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Memoria nu este un lucru. Ea este reprezentată de orice proces care ne permite să utilizăm informaţia stocată anterior în cadrul construcţiilor cognitive din prezent. Procesele pot fi răspândite în creier, iar fiecare sistem de bază are propria formă de memorie.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Astăzi ne vom întoarce în timp până la momentul în care... păi... nu suntem prea siguri până când, asta pentru că, potrivit unora, mari fragmente din ceea ce noi credem că reprezintă istoria noastră consemnată de fapt nu au avut loc.
- Detalii
- Scris de: Brian Dunning