Un sondaj INSCOP, dat în parte publicității azi, arată că 51,4% dintre români sunt de acord cu afirmația „Există locuri în România „încărcate energetic” care influențează starea oamenilor”. Dar ce înseamnă asta? La ce se referă întrebarea? La ce se referă răspunsurile oamenilor?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Karl Schwarzschild este, cel mai probabil, cunoscut pentru faptul că la finalul anului 1915 i-a trimis lui Albert Einstein prima rezolvare exactă a ecuațiilor teoriei relativității. Rezolvarea era trimisă din tranșeele Primului Război Mondial, unde Schwarzschild, evreu, astronom, matematician și fizician, era locotenent în armata germană.
Viața lui Schwarzschild a fost una extraordinară, realizările sale științifice mergând dincolo de motivul pentru care este astăzi faimos: a arătat cum masa unei stele deformează spațiu-timpul din proximitate și cum o consecință inevitabilă a aglomerării unei cantități mari de materie într-o regiune mică de spațiu (se întâmplă, de pildă, când o stea gigantică își consumă combustibilul) duce la prăbușirea în sine a obiectului cosmic, la colapsul gravitațional, la... formarea unei găuri negre. Ca și Einstein, Schwarzschild nu a crezut că e posibil ca găurile negre să existe în natură; era prea extravagant.
Dar nu despre viața acestuia este acest articol, ci despre o mică obsesie a acestuia pe patul de moarte.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Scriitorul maghiar László Krasznahorkai a câștigat Premiul Nobel pentru Literatură în 2025 pentru „opera sa captivantă și vizionară care, în mijlocul terorii apocaliptice, reafirmă puterea artei”.
Krasznahorkai este autorul a nouă romane, numeroase volume de proză scurtă și eseuri, precum și al câtorva scenarii, inclusiv co-scenarist al epopeii cinematografice de șapte ore care adaptează primul său volum, „Satantango” (1985). Este unul dintre cei mai distinctivi și recognoscibili scriitori din lume astăzi.
- Detalii
- de: Julian Murphet
- Blogul Scientia
Wittgenstein alături de Bertrand Russell. Pictură de Bernhard Brungs
Credit: artnet.com
Ludwig Wittgenstein ar putea fi asociat cu un simbol al schimbărilor filosofice radicale. În 1921, publică „Tractatus Logico-Philosophicus”, un tratat dens care declară că lumea este alcătuită din fapte („Lumea este totalitatea faptelor, nu a lucrurilor”) reflectate în propoziții logice, iar tot ce nu poate fi exprimat astfel trebuie întâmpinat cu tăcere. Ultima sa frază, „Despre ceea ce nu se poate vorbi, trebuie să taci”, pecetluiește viziunea sa.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
O propunere de monedă de un dolar care îl înfățișează pe președintele american, Donald Trump, provoacă tensiuni în lumea politică americană. Ea stârnește, de asemenea, discuții în lumea numismaticii romane antice (studiul monedelor).
Moneda propusă îl arată pe Trump în profil pe o parte (aversul). Pe cealaltă parte (reversul), președintele ridică pumnul într-un gest de sfidare, însoțit de cuvintele „fight, fight, fight” (N.tr. - „luptă, luptă, luptă”, cuvintele lui Trump după încercarea de asasinare din 13 iulie 2024).
- Detalii
- de: Peter Edwell
- Blogul Scientia
Musculițele de oțet pot deveni rapid o problemă deranjantă în locuințe, indiferent de anotimp. Atrase de mirosurile fermentației, ele se reproduc rapid și pot părea imposibil de eliminat fără o strategie clară. Știința oferă însă câteva soluții simple și eficiente.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Sistemul nostru solar, la scară (doar distanțele). Clic pe imagine pentru o rezoluţie mai bună.
Desigur, este un exercițiu pur teoretic. Nu se pune problema deplasării cu avionul către alte planete din sistemul solar. Ideea acestui articol este de a evidenția, din nou, distanțele enorme din sistemul nostru solar. Dat fiind faptul că aproape toate ilustrațiile sistemului solar nu sunt la scară, imaginea creată de către cititori este greșită, formându-se impresia că sistemul solar este un fel de grupare cumva apropiată de planete și asteroizi, care roiesc în jurul Soarelui.
În fapt, distanțele dintre corpurile cerești sunt enorme, iar pe măsură ce ne deplasăm către marginea sistemului solar, de-a dreptul fabuloase.
Singura imagine la scară a sistemului solar de care știu este cea creată de noi, în care am pus la scară atât raporturile dintre mărimea corpurilor cerești din sistemul solar (iar Soarele este pur și simplu enorm în comparație cu orice altceva), cât și distanțele dintre acestea. Găsiți această ilustrație aici.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Multe dintre credințele care joacă un rol fundamental în viziunea noastră asupra lumii sunt, în mare parte, rezultatul influenței comunităților în care am trăit.
Părinții religioși tind să crească copii tot religioși, instituțiile educaționale liberale tind să producă absolvenți liberali, statele „albastre” rămân în mare parte albastre, iar cele „roșii” rămân în mare parte roșii.
Desigur, unii oameni, prin propria lor inteligență, ar putea fi capabili să identifice raționamentele greșite, să detecteze preconcepțiile și, drept urmare, să reziste influențelor sociale care îi conduc pe cei mai mulți dintre noi la credință.
- Detalii
- de: Miriam Schoenfield
- Blogul Scientia
Tehno-utopiștii precum Musk calcă pe căi bătătorite: futurismul Europei de la începutul secolului XX
Pictura lui Konstantin Yuon din 1921, „Noua Planetă”, surprinde fervoarea revoluționară a Uniunii Sovietice timpurii și sentimentul de transformare cosmică a societății.
În „The Singularity is Nearer: When We Merge with AI” („Singularitatea este mai aproape: când ne contopim cu IA”), futurologul Ray Kurzweil își imaginează momentul din 2045 când progresul tehnologic rapid trece un prag, pe măsură ce oamenii se contopesc cu mașinile, un eveniment pe care el îl numește „singularitate”.
Deși predicțiile lui Kurzweil pot suna mai degrabă a science-fiction decât ca o prognoză bazată pe fapte, tipul său de gândire depășește cu mult publicul obișnuit al SF-ului. Ea a oferit de mult timp inspirație elitelor din industria tehnologică americană, în frunte cu Elon Musk.
- Detalii
- de: Sonja Fritzsche
- Blogul Scientia
În perioada 24–28 septembrie 2025 se desfășoară cel mai important eveniment din România dedicat științelor și tehnologiei, Bucharest Science Festival, a 13-a ediție. Festivalul transformă locuri variate – mall-uri, biblioteci, muzee, librării sau spații publice – în laboratoare de cunoaștere, inspirație și explorare, pentru pasionații de toate vârstele. Oamenilor de știință români li se alătură cercetători din Franța, Italia, Spania și Grecia.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Întrebarea „Cum ar trebui să trăim?” este una pe care mulți o pun în momente de criză, atunci când modul obișnuit de a trăi este profund afecta. Dar această întrebare nu este întotdeauna o simplă cerere de a primi un răspuns direct, ca și cum am putea primi cumva răspunsul „corect” din partea lumii.
Acest tip de întrebare poate fi asemănat cu o durere care cere un răspuns ce atenuează tot atât pe cât rezolvă.
- Detalii
- de: David Ellis
- Blogul Scientia
În partea dreaptă a site-ului (sau în partea de jos, dacă accesați scientia.ro pe telefon) de astăzi puteți observa fluxul de știri de pe MediaBlitz.ro, un site de sinteze de știri pe care l-am inițiat în urmă cu câteva zile cu câțiva prieteni, cu o bună experiență în analiza datelor.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
YangWang U9 Xtreme
YangWang U9 Xtreme, mașina electrică produs de brandul de lux al BYD, a stabilit un nou record mondial de viteză pentru mașini, atingând 496,22 km/h. Pentru comparație, avioanele comerciale, dar și cele militare (depinde de tip și încărcătură), decolează la viteze începând cu 240 km/h.
Recordul a fost stabilit la ATP Automotive Testing Papenburg, un circuit de test de înaltă viteză din Germania, pe un oval special conceput pentru astfel de încercări. Condițiile au fost ideale pentru testare: pista uscată, temperatură controlată și vânt minim, asigurând siguranța și precizia măsurătorilor. Evenimentul a avut loc 14 septembrie 2025, sub supravegherea oficialilor și a echipamentelor de măsurare certificate.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
O inchiziție politică modernă se manifestă în „piețele publice digitale” din Statele Unite. Activistul de extremă dreapta Charlie Kirk, ucis recent, a devenit punctul central al unei campanii coordonate de reducere la tăcere a criticilor, care amintește în mod tulburător de unul dintre cele mai întunecate capitole din istoria americană.
Persoanele care l-au criticat public pe Kirk sau care au făcut comentarii considerate insensibile cu privire la moartea sa sunt amenințate, concediate sau „doxate” (eng. doxed, se referă la căutarea, identificarea și publicarea datele personale).
- Detalii
- de: Shannon Brincat, Frank Mols și Gail Crimmins
- Blogul Scientia
Calea Lactee | Credit: NASA
Această imagine parțială a galaxiei din care facem parte, Calea Lactee, a fost surprinsă pe 23 august a.c. de pe Stația Spațială Internațională, situată la acel moment la 420 de kilometri deasupra sudului Iranului. Camera foto a fost configurată pentru lumină slabă și expunere îndelungată.
„Aura” verzuie care înconjoară Terra reprezintă un strat fragil și subțire de aer denumit „atmosferă”, care are o importanță esențială pentru viața pe Terra.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Pușcă Mauser, folosită de ucigașul lui Charlie Kirk
După ce activistul conservator Charlie Kirk a fost împușcat și ucis în timp ce vorbea la Utah Valley University, comentatorii au repetat un refren familiar: „Aceasta nu este identitatea noastră ca americani”. Alții au intervenit în același spirit. Whoopi Goldberg, în emisiunea „The View”, a declarat că americanii își rezolvă dezacordurile politice pașnic: „Nu așa facem noi lucrurile”.
Și totuși, alte episoade îngrozitoare vin imediat în minte: președintele John F. Kennedy a fost împușcat și ucis pe 22 noiembrie 1963. Mai recent, pe 14 iunie 2025, Melissa Hortman, fost președinte al Camerei Reprezentanților din Minnesota, a fost împușcată și ucisă la ea acasă, împreună cu soțul și câinele lor.
- Detalii
- de: Maurizio Valsania
- Blogul Scientia
