Percepția timpului este modul în care evoluția ne-a permis să înțelegem schimbarea.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Peste 1 milion de români au urmărit un dialog (lung de 2 ore) dintre Mihai Morar și Constantin Dulcan de pe YouTube. Peste 2.100 de comentarii, toate pozitive, din ce mi-am dat seama (ceea e destul de suspect, totuși...). Ultimul, fost doctor militar, profesor doctor, faimos pentru o carte intitulată „Inteligența materiei” („care a transformat viziunea științei asupra vieții”, după cum, amuzant, spune Morar).
Dialogul, ca mai toate la care participă fostul doctor, este halucinant. Un amestec de cuvinte de iz științific cu afirmații care mai de care mai ciudate.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Peste 60% dintre coliziunile rutiere din intersecții implică viraje la stânga. Unele orașe din SUA – inclusiv San Francisco, Salt Lake City și Birmingham, Alabama – restricționează virajele la stânga.
- Detalii
- de: Vikash V. Gayah
- Blogul Scientia
Casă abandonată, Japonia. Peter Matanle, CC BY-NC-ND
Din 1970 73% din fauna sălbatică globală a dispărut, în timp ce populația lumii s-a dublat, ajungând la 8 miliarde. Cercetările arată că acest lucru nu este o coincidență, ci că, în fapt, creșterea populației provoacă un declin catastrofal al biodiversității.
Cu toate acestea, în prezent suntem într-un punct de cotitură în istoria umanității. Conform proiecțiilor ONU, populația din 85 de țări va începe să scadă până în 2050, în special în Europa și Asia. Până în anul 2100, populația umană se află pe un traseu de declin global. Unii spun că acest lucru va fi benefic pentru mediu.
- Detalii
- de: Peter Matanle, Kei Uchida și Masayoshi K. Hiraiwa
- Blogul Scientia
Noul sistem internațional de unități (SI) a intrat în vigoare pe 20 mai 2019. Iată cum sunt definite unitățile fundamentale și valorile constantelor universale prin care se definesc
Sistemul internațional de unități (SI) a fost adoptat în 1960 în cadrul unei conferințe a Organizației Internaționale a Convenției Metrului. Ultima revizie a SI a intrat în vigoare pe 20 mai 2019.
Patru dintre cele şapte unităţi fundamentale ale SI, kilogramul, amperul, kelvinul şi molul, au fost redefinite prin stabilirea unei valori numerice fixe pentru constanta lui Planck (h), sarcina electrică (e), constanta Boltzman (k) şi numărul lui Avogadro (NA); secunda (s), metrul (m) şi candela (cd) erau deja definite pe baza unor constante, aşa că au suferit doar corecţii. Iată care sunt noile definiții ale unităților fundamentale din SI.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
În spațiul public există un mit, periculos, pentru că scade șansele unui copil de a intra la liceul dorit. Mitul este următorul: ar fi foarte important ca prima opțiune să fie cea câștigătoare, pentru că altfel copilul riscă să ajungă la licee la care admiterea se face cu note mult sub cea a copilului respectiv.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Misterul timpului (concepţie artist)
credit: kjinor.deviantart.com
Cum spuneam în acest articol despre modalitatea concretă în care se măsoară durata unei zile pe Terra, cercetătorii au determinat că Terra se rotește cu circa 1,5 milisecunde mai repede decât era de așteptat în această perioadă. Este tipul de informație care are relevanță pentru cercetători, dar pentru public consecințele sunt inexistente. Dar are potențial de viralizare. Știrea a fost preluată de presa generalistă și au apărut diverse interpretări ridicole, de tipul: „ziua este mai scurtă” sau „de aia avem senzația că timpul trece mai repede”.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Ruinele Băilor lui Caracalla
Stând în mijlocul ruinelor vaste ale Băilor lui Caracalla din Roma, sute de pescăruși se rotesc deasupra. Strigătele lor stranii par să redea vocile de acum 1.800 de ani. Astăzi, această cochilie goală a uneia dintre cele mai mari băi publice ale Romei e de obicei pustie, găzduind ocazional spectacole de operă.
Dar cum arătau de fapt băile Romei antice? Și de ce erau romanii atât de pasionați de îmbăierea publică?
- Detalii
- de: Peter Edwell
- Blogul Scientia
Creșterea prețurilor locuințelor în zona euro și în UE, în perioada: trim. 1 2010 - trim. 1 2025
Conform datelor Eurostat, prețurile locuințelor au crescut cu 5,4% în zona euro și cu 5,7% în Uniunea Europeană în primul trimestru al anului 2025, comparativ cu același trimestru din 2024.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
La un moment, Nassim Taleb pune o întrebare, la care nu are (sau nu oferă) răspunsul. Sunt curios ce răspuns găsiți voi. Întrebarea, cu tot contextul, este formulată aproximativ astfel:
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Vaclav Smil este un profesor emerit la Universitatea din Manitoba, Canada, și un cercetător interdisciplinar de renume mondial, cunoscut pentru lucrările sale riguroase despre energie, mediu, populație, producție alimentară, inovație tehnologică și dezvoltare economică.
Zona sa principală de specializare este analiza sistemelor energetice și impactul acestora asupra civilizației umane, domeniu în care a publicat zeci de cărți fundamentale. Smil adoptă o abordare bazată pe date, sceptică față de promisiunile tehnologice nerealiste, pledând pentru o înțelegere sobră a limitelor fizice ale lumii.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Oare toți iranienii urăsc regimul? Diversitatea demografică, religioasă și viața din interiorul țării arată o realitate mai complexă.
Strada Khayyam, Tehran, Iran
Între 2015 și 2018 am petrecut 15 luni lucrând la un proiect de cercetare în Mashhad, al doilea oraș ca mărime din Iran. În calitate de antropolog eram interesat de viața cotidiană din Iran din afara capitalei, Teheran. De asemenea, voiam să înțeleg dacă idealurile Revoluției din 1979 mai trăiau în rândul iranienilor „obișnuiți”, nu doar printre elitele politice.
Am locuit inițial într-un campus universitar, unde am învățat persana, iar mai târziu am stat cu familii iraniene. Am făcut sute de interviuri cu oameni care aveau o gamă foarte largă de opinii politice, sociale și religioase. Printre ei se numărau atât opozanți ai Republicii Islamice, cât și susținători, dar și mulți care se aflau undeva la mijloc.
Aceste interviuri mi-au dezvăluit atât diversitatea de opinii și experiențe din Iran, cât și dificultatea de a face afirmații generale despre ce cred iranienii.
- Detalii
- de: Simon Theobald
- Blogul Scientia
De câteva luni mă gândesc să scriu un articol pe acest subiect, al sistemului de energie electrică din România. Este o mai veche curiozitate. Din fericire, există suficiente informații online pentru a putea face un rezumat coerent al modului în care este organizată piața energiei electrice în România. În plus, am introdus un scurt capitol cu privire la cum se poate schimba rapid furnizorul de energie; va deveni, cred, foarte util în momentul în care statul nu va mai impune limite, iar prețul va fi complet liberalizat. În ultima parte a articolului am explicat ce anume plătim prin factura de enegie electrică. O să vedeți că o mică parte reprezintă energia electrică în sine.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Bucureștiul reprezintă o „insulă” de căldură, raportat la împrejurimi.
Platforma de mediu pentru București a publicat recent raportul „Starea mediului în București” (165 pg), autorul raportului fiind profesorul Cristian Iojă (Facultatea de Geografie, Universitatea din București), cercetător la Centrul de cercetare a mediului și efectuare a studiilor de impact - CCMESI. Aspectele analizate: natura urbană, calitatea aerului, efectele schimbărilor climatice, managementul deșeurilor, infrastructura gri, mobilitatea urbană și actorii relevanți.
Raportul este o lectură fascinantă, prin datele ample utilizate, sintezele grafice și concluziile tăioase și la obiect.
Iată principalele concluzii ale raportului.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
E greu să fii adult și să nu ai motive să te exprimi din când în când de genul: „Ce prost!” sau „Ce imbecil!”. Sigur, sunt și alte variante, precum: „Ce idiot!”, „Ce cretin!” ori, poate, „Ce dobitoc!”. Câteodată, singuri fiind, ne putem referi la noi înșine cu astfel de aprecieri, dar de regulă suntem mai blânzi, mai înțelegători când ne judecăm pentru fapte de care nu suntem mândri, care ne surprind până și pe noi.
Carlo M. Cipolla, italian, specializat în istoria economiei, sigur a avut o problemă cu prostia, pentru că a scris o carte despre asta în 1976, mai precis despre legile fundamentale ale prostiei umane; de aici titlul articolului. Iată despre ce este vorba...
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Meteoritul care a lovit-o pe Ann Hodges
Meteoritul „Sylacauga” a căzut pe 30 noiembrie 1954, la ora 12:46, ora locală, în Oak Grove, Alabama, lângă Sylacauga, în Statele Unite. Este cunoscut și sub numele de „meteoritul Hodges”, deoarece un fragment din el a lovit-o pe Ann Elizabeth Fowler Hodges (1920–1972). Meteoritul a creat o minge de foc vizibilă din trei state americane în timp ce străbătea atmosfera, deși căderea a avut loc la începutul după-amiezii.
Ann Hodges dormea pe canapea atunci când meteoritul a brăzdat cerul deasupra estului statului Alabama, în noiembrie 1954. Fragmentul de mărimea unui grepfrut a pătruns prin acoperișul casei, a ricoșat dintr-un radio mare din lemn și a lovit-o pe Ann în timp ce dormea pe canapea.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
