Mulţi dintre noi au auzit că după moarte atât părul, cât şi unghiile ar continua să crească pentru o vreme. Dacă este aşa, care să fie misterul că deşi corpul este mort, creşterea unghiilor şi a părului s-ar desfăşura în continuare?

În fapt, pentru a realiza creşterea părului şi a unghiilor, organismul efectuează o complexă reglare hormonală. Această reglare, fireşte, nu are cum avea loc în interiorul unui cadavru. Deşi un mit cu destulă credibilitate, probabil obţinută prin reproducerea nealterată de la individ la individ, opinia că unghiile şi părul nu s-ar opri din creştere este greşită.

Sunt totuşi circumstanţe care pot susţine opiniile celor care sunt convinşi că au sesizat evoluţia unghiilor şi a părului unui cadavru: deshidratarea ce apare în urma decesului poate crea impresia, prin retragerea pielii din jurul unghiilor şi a părului, că unghiile şi părul au crescut.

Creier 10%Nu cred să fie mulţi care să nu fi auzit un cunoscut spunând: "Îţi dai seama cum ar fi dacă ne-am putea folosi creierul într-o proporţie mai mare de 10%?" Nu avem abilitatea de a ne măsura de unii singuri procentul de creier aflat în acţiune la un moment dat, dar ne place să credem că posibilităţile noastre sunt mult mai mari decât cele dovedite în mod curent.

Îmi pare că toată lumea ştie acest lucru: trebuie să consumăm 2 litri pe zi. Sănătatea noastră depinde de asta. Şi de multe altele, dar cei 2 litri sunt extrem de importanţi! Cu toate acestea, nu este adevărat. Este adevărat că trebuie să bem apă în cursul zilei, dar cel mai bun indicator al nevoii de apă este chiar propriul nostru corp, care ne semnalează acest lucru prin bine-cunoscuta senzaţie de sete. Necesarul de apă este de dat şi de modul nostru de viaţă; un sportiv va consuma mai multe lichide decât un funcţionar sedentar, pentru că primul elimină mult mai multă apă decât ultimul prin efortul fizic pe care îl efectuează.

Suntem la o petrecere, iar băutura este din belşug. Nu ne putem abţine şi bem mai mult decât este cazul, iar a doua zi dimineaţa o durere cumplită de cap ne aminteşte de ziua de ieri. Ce e de făcut pentru a scăpa de starea cumplită?

Sunt mai multe variante de răspuns. Depinde pe cine întrebaţi. Unii spun că o aspirină vă va face să vă simţiţi bine. Alţii sunt convinşi că doar dacă mai bem un pic ne vom reveni. Există şi varianta că banana ar conţine nu ştiu ce substanţă miraculoasă care înlătură mahmureala.

Este parte din cultura populară faptul că nu trebuie să mâncăm seara. Mulţi consideră chiar o formă  de dietă faptul că-şi refuză o masă copioasă după 6 după-amiaza. Există nenumărate articole în presa ieftină în care se decretează că mâncatul seara îngraşă. Deşi parte din cultura populară, oamenii de ştiinţă au luat în serios posibilitatea îngrăşării prin alimentaţia nocturnă. Numai că rezultatele arată că nu este niciun indiciu că o masă târzie adaugă la numărul de kilograme. În fapt, regula de aur este aceea că oamenii iau în greutate atunci când ingerează mai multe calorii decât sunt în stare să ardă organismele lor. Îngrăşarea este strict legată de numărul de mese pe zi şi de consistenţa acestor mese, iar nu de ora lor. Studii extinse au indicat că nu există nicio diferenţă între orele zilei din perspectiva modului în care organismul arde caloriile.

Adeseori auziţi în mass-media despre hormoni şi modul în care ne influenţează aceştia. Cine creează hormonii şi cum acţionează ei? Pilulele contraceptive folosite de femei conţin ori nu hormoni. Şi dacă da, în ce fel blochează apariţia sarcinii? Citiţi mai jos o scurtă descriere a sistemului endocrin.

Ce se întâmplă cu hrana odată introdusă în cavitatea bucală? Care este structura sistemului digestiv şi care este rolul acestuia? În ce fel intervin ficatul şi pancreasul în digestie? Care este rolul intestinelor? Cât din ceea ce mâncăm este eliminat de către organism?

Observându-se excesul în administrare, antibioticele au început să fie eliberate doar pe bază de reţetă şi în România. Cât de periculoase sunt luate fără sfatul medicului? În ce cazuri sunt utile? Cum se fabrică? Răspunsurile sunt la un clic distanţă...

Luptă între celuleSistemul imunitar este o maşinărie complexă, produs al evoluţiei de mii de ani. Deşi este capabilă să ducă o luptă inepuizabilă împotriva agresorilor, nu este perfectă, iar eşecurile ne pot fi fatale. Dar ce constituie sistemul imunitar şi cum funcţionează?


 


Ne poți ajuta cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro