Cum „procesăm” mental termenii concreți și abstracți
Dacă menționez cuvântul „măr”, vei avea o reprezentare clară. Dacă menționez cuvântul „spirit”, vei avea, probabil, o înțelegere a termenului, dar este aproape cert că dacă luăm 10 persoane din zece culturi, de vârste diferite, vor avea 10 descrieri diverse ale termenului.
Primul exemplu (măr) reprezintă o noțiune simplă, de obiect concret pe care-l întâlnești în viața de zi cu zi; al doilea (spirit) este un concept, un termen abstract despre care s-au scris tratate pentru a-l „lămuri”, dar, ca orice cuvânt abstract probabil, are o viața sinuoasă, cu semnificații diferite, în funcție de epocă, cultură sau nivel de cultură.
Ce alimente te îngrașă și care nu?
În fapt, în acest articol o să vorbesc, pe scurt, atât despre alimentele care te îngrașă și cele care ajută să-ți controlezi greutatea, dar și despre cum ajung alimentele să fie stocate sub formă de grăsime.
Influența gravitației asupra timpului, demonstrată cu ceasuri atomice
Materia curbează spaţiu-timpul, iar spaţiu-timpul curbat dictează mişcarea materiei în univers. credit: LIGO/T. Pyle
Un record incredibil a fost obținut recent de un grup de cercetători coordonați de Jun Ye de la institutul american JILA, care au reușit să măsoare diferențe de timp cu ceasuri atomice pe distanța de 1 mm în câmpul gravitațional terestru, confirmând teoria relativității generale.
Un lucru șocant pe care l-am învățat în pandemie despre noi
Pandemia a oferit o oportunitate unică privind înțelegerea omului. Chestiuni care erau de la sine înțelese s-au dovedit a fi diferite într-un mod șocant. Când vremurile excepționale vor deveni istorie, cel mai probabil vor fi rapid uitate.
Cât de rău este, în fapt, plasticul pentru mediu? Și de unde știm asta?
A devenim cunoaștere comună faptul că este nevoie de foarte mult timp pentru ca plasticul din natură să fie descompus. Dar chiar este adevărat? Și de unde știm acest lucru?
Se pot forma găuri negre exclusiv din materie întunecată?
Materie „căzând” într-o gaură neagră (reprezentare grafică)
Cea mai mare parte a ceea ce compune universul constituie un mister pentru noi, căci materia „normală” reprezintă doar 5% din ceea ce există. Materia întunecată, în schimb, ar reprezenta 27% din compoziția universului, deci de 5 ori mai mult. Cum materia întunecată este mult mai prezentă decât cea normală, am putea avea și găuri negre formate exclusiv din acest tip de materie?
Ce sunt, în fapt, emoțiile?
Dacă nu ne gândim serios la întrebare, pare că lucrurile sunt clare în ce privește emoțiile. Știm ce sunt, pentru că le experimentăm zilnic. Dar lucrurile nu sunt însă nici foarte clare și nici foarte simple (motivul pentru are nu sunt foarte clare...). De pildă, este „surpriza” o emoție? Dacă da, de ce? Dacă nu, de ce?
Acest „de ce” este esențial, pentru că arată nevoia unei teorii a emoțiilor, care să permită ulterior definirea acestora. Având o definiție, putem stabili ulterior ce este și nu este o emoție.
De ce credem că universul se află în expansiune și cât de „solidă” este teoria?
Teoria cosmologică dominantă este cea bazată pe modelul Big Bang. Universul a apărut acum 13,8 miliarde de ani în condiții neelucidate, iar de atunci, credem, se află în expansiune accelerată. Dar cum știm acest lucru și cât de solide sunt dovezile de care dispunem? În plus, luând în calcul ce știm și ce nu știm, putem vorbi de o criză în cosmologie?
De ce ne plac filmele violente?
Luna trecută mai mult de 100 de milioane de oameni s-au uitat la Squid Game, sângerosul serial de pe Netflix. Dacă violența de pe ecran este dăunătoare sau nu pentru noi a făcut obiectul unor studii extinse. Consensul este că poate avea efecte negative. Dar întrebarea de ce ne place să privim violența a primit mult mai puțină atenție.
Moartea, sângele și violența au atras mereu mulțimea. Vechii romani se adunau să vadă carnagii pe Colosseum. În secolele care au urmat execuțiile publice au constituit mari atracții. În epoca modernă, regizorul de film Quentin Tarantino este de părere că: „În filme violența este tare. Îmi place”. Se pare că mulți dintre noi suntem de aceeași părere. Un studiu despre filmele cu încasări mari a descoperit că 90% dintre ele conțin cel puțin un fragment în care personajul principal a fost implicat într-un act de violență. În mod similar, majoritatea americanilor savurează filmele de groază și văd astfel de filme de câteva ori pe an.
Cel mai probabil, întâi vom fi vizitați de roboți ai unei civilizații extraterestre (JID-061)
Universul are circa 13,8 miliarde ani, Terra în jur de 4,5 miliarde de ani, iar viața a apărut acum aproximativ 3,5-4 miliarde ani. A durat, așadar, circa 3,5-4 miliarde de ani pentru a avea o specie inteligentă ca omul. Iar 100 de ani au fost necesari pentru a ajunge la o tehnologie primitivă la super-rețelele moderne de calculatoare, la o „armată” de roboți pe Marte, la navete spațiale care au ieșit deja din sistemul solar ori care urmează, la progrese remarcabile privind inteligența artificială șamd. Și este posibil ca acesta să fie doar începutul progresului tehnologic al omenirii, căci 100 de ani nu înseamnă mare lucru la scara istoriei speciei noastre. Sigur, asta dacă nu cumva ne-am atins limitele progresului și dacă nu găsim vreun motiv suficient de bun pentru a ne autodistruge într-un război.
Cum se calculează indicele masei corporale (BMI)
Nutriția are un rol fundamental în sănătatea organismului. Probabil că regulile unei nutriții echilibrate ar trebui să reprezinte un curs obligatoriu în liceu, căci aceste informații sunt esențiale pentru a înțelege mecanismul prin care apar o sumedenie de boli cronice la bătrânețe.
Indicele masei corporale - IMC (în engleză: Body mass index - BMI) este un bun indicator al problemelor de sănătate, căci există o corelație între numărul de kilograme și sănătatea organismului.
Greutatea ta este un bun predictor al problemelor de sănătate
Acesta este al doilea articol dintr-o nouă serie de articole dedicate rolului alimentației în sănătatea organismului. Împotriva impresiei pe care o creează modul în care este reflectată nutriția în presă, principiile fundamentale ale unei alimentații sănătoase sunt destul de bine cunoscute și demonstrate în cadrul unor studii ample.
În primul articol am vorbit despre „Principiile simple ale unei diete sănătoase”. În acest articol vorbim despre greutate. Mai precis, despre care este plaja de valori acceptabile ale greutății și despre principalele motive pentru care ne îngrășăm.
Structura electromagnetică a neutronului - măsurată cu mare precizie
Structura internă a neutronului (reprezentare artist)
Credit: Xiaorong Zhu, University for Science and Technology, China
Neutronii, particule care fac parte din nucleele atomilor, au o structură complexă, care este studiată în diverse experimente în lumea întreagă. Recent, proiectul colaborativ BESIII (Beijing Spectrometer III), derulat în China, a reușit să efectueze măsurători asupra structurii electromagnetice a neutronilor cu o precizie extrem de mare, care arată cât de complexă este această particulă. De asemenea, BESIII a clarificat misterul interacțiunii foton-neutron care durează de mai bine de 20 de ani.
Rațiunea: ce este, de ce pare că lipsește uneori și de ce este importantă
Gândiți-vă la următoarele: omul, o vietate care cu puțin timp în urmă (raportat la vechimea speciei) abia inventase scrisul, după sute de mii de ani în care n-a lăsat prea multe în urmă, în foarte scurt timp a aflat vârsta planetei noastre, cum s-a format sistemul solar, i-a dat o vechime chiar și întregului univers!
Iar când un nou virus amenințător se mută de la un alt animal la om, acesta identifică vinovatul în câteva zile, îl dezasamblează complet la nivel atomic în câteva săptămâni, iar în mai puțin de un an produce un vaccin împotriva acestuia.
Dacă apa caldă din sistemul de termoficare nu ar intra în pământ, nivelul apei ar crește în București cu 7,6 cm pe an
Tânără, înotând într-un oraș aflat sub apă
Se pare că Bucureștiul stă pe o mare subterană, mare generată și alimentată de super-rețeaua de conducte a ELCEN și Termoenergetica.
Am scris în urmă cu câteva luni un articol despre cum funcționează sistemul de termoficare din București și care sunt cauzele multiplelor avarii. Tot în acel articol, conform unui comunicat recent la acea vreme al ELCEN, rezulta că pierderile de apă sunt de 2.000 de tone pe oră! Acum câteva zile, într-o declarație a directorului general al Termoenergetica se reia același mesaj. Nicio îmbunătățire, nicio agravare a situației! La cantități atât de mari, câteva tone în plus sau minus nu schimbă semnificativ situația...
Personal, nu cred că această valoare este reală, pentru că pur și simplu este enormă. Deși, în principiu, ar trebui să fie ușor de calculat pierderile, pentru că acestea sunt monitorizate permanent, iar apă de adaos (de completare a pierderilor) este permanent tratată și pregătită pentru „injecție” în sistem. Aș fi curios să știu cum ELCEN poate pregăti într-o oră 2.000 de tone de apă, zi și noapte, pentru completarea conductelor sparte pretutindeni.
Ce-i diferențiază de ceilalți pe cei care „aud” vocile celor morți
Sunt anumite persoane care pretind că pot auzi ceea ce „spun” morții. Sigur, unii, în special cei care și-ar dori să mai aibă o discuție cu persoane dragi, trecute în neființă, sunt înclinați să creadă că acest lucru este posibil. La urma urmelor credința în viața de apoi este una din credințele fundamentale în multe religii. Dar cine sunt aceia care „intermediază” discuțiile dintre vii și morți? Sunt ei doar simpli șarlatani ori aud ei ceva?
De ce, deși colectăm din ce în ce mai multe date despre creier, nu vom înțelege niciodată cum funcționează ca întreg (JID-060)
În acest articol prezentăm 10 idei ale unor cercetători de marcă în domeniul neuroștiințelor, care încapsulează prezentul și viitorul înțelegerii creierului uman.
Cel mai probabil extratereștrii ar fi religioși. Iată de ce (JID-059)
Dacă viața a apărut și evoluat pe Terra așa cum credem astăzi, iar universul este cel pe care ni-l descrie știința, atunci este sigur că există alte ființe pe alte planete în această lume. Deși nu putem fi siguri că ar arăta ca omul, presupunem că evoluția are propriile restricții și direcții de progres, iar aceste ființe extraterestre ar trebui să aibă multe asemănări cu ființe pe care le cunoaștem deja de pe Terra.
Efectul placebo și efectul nocebo, observate la nivelul trunchiului cerebral
Am scris recent aici despre efectul placebo, prezentând o ipoteză îndrăzneață (care aparține psihologului Nicholas Humphrey), conform căreia atunci când individul are încredere că un anumită procedură va fi eficientă (cum este cazul cu placebo), organismul va fi dispus să activeze sistemul imunitar la întreaga capacitate și să angajeze resursele disponibile.
Principiile simple ale unei diete sănătoase
Cum spuneam recent într-un articol în care vorbeam despre beneficiile exercițiului fizic, principalii factori care influențează starea de sănătate a unui individ sunt: zestrea genetică și stilul de viață.
Stilul de viață se referă, în esență, la alimentație și la activitatea fizică. În acest articol vorbim pe scurt (pentru a dezvolta ulterior în alte articole subiectul) despre principiile unei alimentații sănătoase.
Astăzi am aflat 〈15〉: de la cum a ajuns Constantinopol să se numească Istanbul la de ce nu e bună o dietă pe bază de fructe
Hagia Sofia, din greacă, de la Αγια Σοφια, Aghia Sofia, „Sfânta Înțelepciune”, cunoscută oficial ca Marea Moschee Ayasofya din Istanbul
• Când a devenit Constantinopol Istanbul?
Constantinopol a fost capitala Imperiului Roman de Răsărit, denumit și Imperiul Bizantin (dar locuitorii lui își spuneau „romei”, romani). Denumirea de „Imperiu Bizantin” apare pentru prima dată în anul 1557. „Byzantium” a fost numele orașului pe care s-a construit Constantinopolul, odată cu mutarea capitalei imperiale de la Roma de către împăratul roman Constantin.
În anul 1453 turcii otomani au cucerit orașul, care era la vremea respectivă mult slăbit. Dar nu i-au schimbat numele pentru multă vreme.
Oamenii din noul imperiu au început să numească orașul „Istanpolin”, adică, în turcă, „către oraș”, care venea din grecescul „eis tan polin”, cu aceeași semnificație. În timp, această denumire a fost din ce în ce mai folosită, iar la un moment dat a devenit, cumva, „Istanbul”.
După ce Imperiul Otoman a fost învins în Primul Război Mondial, instituția sultanului a fost abolită în 1922, iar Republica Turcia s-a născut în 1923, în 1930 serviciul poștal turcesc a decis să folosească denumirea „Istanbul”; alte instituții ale statului au preluat ideea. Nu există o anumită dată în care oficial Constantinopol a devenit Istanbul, dar 1930 este o aproximare bună.
