În acest articol prezentăm 10 idei ale unor cercetători de marcă în domeniul neuroștiințelor, care încapsulează prezentul și viitorul înțelegerii creierului uman.
• Grigori Guitchounts:
1. Cercetătorii în neuroștiințe au făcut progrese considerabile în înțelegerea arhitecturii și funcționării creierului. Putem identifica regiunile creierului care răspund la inputurile din mediul înconjurător, care ne activează simțurile, care generează mișcări și emoții. Dar nu știm cum interacționează diferitele părți ale creierului. Nu înțelegem cum aceste interacțiuni se reflectă în comportament, percepție sau memorare. Tehnologia ne-a facilitat colectarea unei cantități uriașe de date, dar nu sunt sigur că înțelegerea creierului a ținut pasul cu dimensiunea cantității de date colectate.
2. Ca cei mai mulți cercetători în neuroștiințe, a trebuit să trăiesc cu două tendințe contradictorii: cea de încerca să înțeleg creierul uman și cea generată de înțelegerea faptului că probabil este o sarcină imposibilă.
3. Neurocercetătorii dispun astăzi de diagrama completă a sistemului nervos a C. elegans, dar încă nu înțeleg această vietate cu doar 300 de neuroni în mod complet. Care este relația dintre conexiunile cerebrale și comportamentul C. elegans reprezintă încă o zonă de cercetare activă.
4. Știința colectează observații despre lume, dar oamenii sunt cei care descriu aceste observații și încearcă să le înțeleagă. Toate aceste procese necesită filtrarea datelor prin „sitele” personale, apoi materializarea în limbajul și cultura timpului nostru.
» Grigori Guitchounts este neurocercetător, în prezent efectuând studiile post-doctorale la Școala Medicală Harvard.
• Jeff Lichtman:
1. Cred că termenul „înțelegere” (cu privire la creier. n.n.) trebuie să sufere o transformare. Cei mai mulți dintre noi știu ce vrem să spunem când afirmăm că „înțelegem ceva”. Acel ceva are sens în mintea noastră. Putem păstra ideea în mintea noastră și o putem explica prin intermediul limbajului. Dar dacă întreb: „Înțelegi New Yorkul?”, vei răspunde, probabil: „Ce vrei să spui?”. Avem de-a face cu ceva complex.
Nu poți înțelege New Yorkul nu pentru că nu ai acces la date, ci pentru sunt prea multe care se întâmplă în același timp. La fel e și cu creierul. Sunt milioane de lucruri care se întâmplă simultan între diferite tipuri de celule, neuromodulatori, componente genetice, informații din exterior etc. Nu există acea perspectivă care să ne permită să afirmăm: „Acum înțeleg creierul”.
2. În aceste vremuri, volumele mari de date sunt inamicul ideii de înțelegere.
3. Limbajul reprezintă un proces liniar, în care o idee duce la o altă idee. Dar dacă vrei să descrii milioane de lucruri care se întâmplă în același timp, atunci limbajul nu este instrumentul potrivit.
4. Poate este ceva fundamental în această idee: nicio mașină nu poate produce ceva mai sofisticat decât ea însăși.
Ce face un automobil este nesemnificativ în comparație cu efortul ingineresc care a produs-o.
Ce face creierul uman este nesemnificativ în comparație cu complexitatea sa.
5. Avem această falsă credință că nu e nimic în univers pe care să nu-l putem înțelege pentru că dispunem de inteligență infinită. De ce am fi în stare să înțelegem totul?
6. Pe lângă întrebări fundamentale precum: „Cum funcționează creierul?”, „Cum funcționează conștiința?” am putea încerca să răspundem la întrebări precum: „Cum apar bolile mentale?”, „De ce funcționează creierul celor cu boli mentale diferit?”. Acestea sunt probabil cele mai importante întrebări pentru noi.
» Jeff Lichtman este profesor de biologie moleculară și celulară la Universitatea Harvard și unul dintre principalii cercetători în domeniul conectomicii.
Conectomica (eng. connectomics) reprezintă studiul și producerea unor hărți exhaustive ale conexiunilor din cadrul sistemului nervos al unui organism.
Sursa: nautil.us
Credit imagine: depositphotos.com
